IPS Teodosie și Dan Puric, în tandem cu „Haiducii Dobrogei”. Rezistența anticomunistă dobrogeană, în simpozion la Constanța. Reflectarea simpozionului în presa constănţeană.

3 584
SURSA: PUTEREA
Arhiepiscopia Tomisului, în colaborare cu Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, au organizat, sâmbătă, la Constanța, simpozionul memorial: „Gogu Puiu și Rezistența anticomunistă din Dobrogea. Repere istorice”.

Deschiderea  lucrărilor simpozionului a fost oficiată de prezența Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, prin vernisarea unei expoziții de fotografie și documente: „Rezistența anticomunistă din Dobrogea”.

Numele grele participante la simpozion, precum actorul Dan Puric, prof. univ. dr. Marian Cojoc; Gheorghe Cușa, fost deținut politic; Florin Dobrescu, preşedinte [în realitate secretar – n.red.] Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu” sau prof. Zoe Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, moderator fiind Oana Stănciulescu.

1-2

Gogu Puiu a organizat focare de rezistenţă în Târguşor, Cheia, Mihail Kogălniceanu, Băltăgeşti, a făcut legături cu nucleele din Cogealac, Sinoe, Lunca, Beidaud, Sarighiol de Deal, Runcu, Râmnic, Vulturu şi a întărit organizaţiile din Viişoara, Cobadin, Cochirleni, Ciocârlia, Medgidia, Gălbiori și Nistoreşti. A fost ucis pe 19 iulie 1950, când, casa fiindu-i asaltată de trupele Securității, și-a utilizat toată muniția și s-a sinucis, aruncându-se pe ultima grenadă ce o purta la şold. Mișcarea de rezistență fondată de el a luptat până spre 1962.

15.000 de oameni s-au aflat sub comanda lui Gogu Puiu, aspect alarmant și de netolerat din partea autorităților comuniste, aspect punctat de prof. univ. dr. Marian Cojoc.

„Peste rezistență nu se poate trece cu ușurință. În puține locuri din lumea comunistă, dacă nu chiar în niciunul, mișcarea de rezistență a avut un caracter de masă. Rezistența nu trebuie analizată din această perspectivă statistică, numerică sau cantitativă. Făceam o comparație în 1996, Vladimir Bukovski, un cunoscut disident rus, spunea că mișcarea de disidență din Rusia a avut un caracter limitat. În schimb, represiunea în variatele sale forme a avut un neîndoielnic caracter de masă”, a spus prof. univ. dr. Marian Cojoc.

Zoe Rădulescu: „Generația tânără să ajungă la documente la care noi nu am ajuns”

Fiica eroului dobrogean, Zoe Rădulescu, încă nu crede varianta oficială privind dispariția tatălui său. Absența fotografiilor sau a cadavrului o determină pe Zoe Rădulescu să caute și alte răspunsuri.

„Dacă tatăl meu, Gogu Puiu, ar fi trăit ar fi împlinit acum 98 de ani! Nu am făcut o comemorare, pentru că nouă ne-a fost răpit acest drept de a putea să aducem un omagiu morților noștri în fața unei cruci și a unui mormânt. Acum, ne-am hotărât să facem acest eveniment în memoria lui Gogu Puiu. Este nevoie să vorbim de istoria recentă, care ne este confiscată, să vorbim despre eroii acestui neam și Gogu Puiu a fost unul dintre aceștia, alături de toți eroii din rezistența armată anticomunistă din toată țara. Astăzi, este ziua lor, a dobrogenilor. (…) Întotdeauna am spus: nu se știe cine a suferit mai mult, cei din temnița mică, Aiud, Gherla ș.a.m.d. sau cei din marea închisoare, care se numea România. Tânăra generație are dreptul să știe aceste lucruri, să ajungă la documente la care noi nu am ajuns. Trebuie să se trezească această curiozitate și generația tânără să considere dacă noi am avut dreptate. Dar, indiferent ce s-ar spune, în sufletul meu, Gogu Puiu, frații Fudulea, Nicolae Ciolacu și ceilalți vor rămâne eroi pentru că au luptat pentru valori perene ale neamului românesc: credința în Dumnezeu, respectarea proprietății și păstrarea ființei naționale”, a spus Zoe Rădulescu.

Zoe-Radulescu

Despre martiriul eroilor dobrogeni, care au luptat cu arma în mână în fața cotropitorului sovietic, a vorbit și IPS Teodosie, care a precizat că mereu este „copleșit” când urmașii acestor eroi evocă momentele lor de glorie.

„Cu adevărat, suferința aduce raze de lumină. Este o istorie vie domnul Cușa și cred că ne-a pătruns pe toți, nu numai în urechi, ci la inimă și în suflet.Iată, rezistența de care s-a vorbit până acum, în secolul XX, a fost o perioadă de grea suferință, dar și de lumină! Dacă în veacurile dintâi ale Bisericii, în veacul apostolic, al IV-lea, avem mulțime de martiri, care au înstelat cerul Bisericii cu luminile lor, în veacul al XX-lea avem o Românie cu o mulțime de eroi și martiri și de aceea se cuvine să evocăm acele momente și aceste personaje atât de valoroase. Întotdeauna am fost copleșit de cei care ne-au vorbit despre rezistență, despre nedepărtarea de credință, despre iubirea de țară, acestea fiind „vinovățiile” celor ce au fost închiși”, a spus IPS Teodosie.

Puric: „Comunismul este virus versatil, de la roșu a trecut la albastru. Și-a terminat etapa, dar nu vocația”

De departea, cea mai așteptată prezență a simpozionului de sâmbătă, de la Constanța, a fost a actorului Dan Puric, care, în stilul caracteristic, a adus aminte de „forțele oculte”, care „ne scot martirii în ilegalitate”, aducând aminte, printre altele, de Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ş.c.l., cunoscută ca Legea 217/2015.

„Trebuie să fim conștienți de această demnitate pe care ne-o dau martirii, pentru că, altfel, ne înecăm istoric în ceea ce vedeți dumneavoastră. Martirul este treapta către sfinți, iar sfinții sunt anticamera către Dumnezeu. Se luptă astăzi, pe toate căile, de către forțele oculte, ca să nu ne mai aducem aminte de martiri, să fie scoși într-un fel de ilegalitate și să ne fie rușine! Adică, cei care ne-au făcut bandiți ai poporului sunt în continuare la putere… Bănuiesc că și Ahmed al II-lea dacă mai trăia Brâncoveanu era trădător! Pentru mine, Brâncoveanu este marele martir, cei care au suferit și au murit în pușcăriile comuniste, mai ales în acest pământ sfânt al Dobrogei este de neimaginat că 10.000 de români au fost decimați. Este de neimaginat că s-a concentrat atât de multă rezistență într-un relief atât de neprielnic pentru partizani, ce tărie sufletească au avut acești oameni… Suntem vinovați de două ori: o dată că nu îi cunoaștem și o dată că nu îi facem cunoscuți! Am venit nu ca să le aduc aminte oamenilor, ci ca să ne aducem aminte! (…) Toate presiunile care se fac, în primul rând legislativ, martirii sunt incriminați. În manualele de istorie apar tot felul de indivizi pe care nu îi știe nimeni și nu avem numele partizanilor sau oamenilor care s-au opus care s-au opus pentru ca copiii noștri să trăiască în dimensiunea omului modern. Avem o intelectualitate care, în mare parte, este trădătoare și oportunistă, avem istorici timorați, cărora le este frică să mărturisească. Dar, nu te teme turmă mică, așa zise Iisus! Comunismul este virus versatil, de la roșu a trecut la albastru. Ei și-au terminat etapa, dar nu vocația! S-a terminat cu perioada de chin fizic și a început perioada de disoluție moral-sufletească. De fapt, ne-au exterminat elita fizic și acum vor să distrugă arhitectura sufletească! Este un atac asupra credinței. Dacă vă uitați la acești martiri nu trebuie să luați dimensiunea ideologică în seamă, pentru că erau PNȚCD, liberali, monarhiști, legionari, țărani simpli apolitici, rezistența a fost de tip creștin, nu ideologic!”, a spus Dan Puric.

Radu Gyr și Petre Țuțea, urmăriți de procuratură!

Personaj celebru în peisajul constănțean, Gheorghe Cușa, fost deținut politic la Pitești și Gherla, a avut la rândul său o cuvântare. Dacă numele torționarilor Eugen Țurcanu, Alexandru Bogdanovici sau a securistului criminal Alexandru Nicolschi nu spun prea multe autorităților de astăzi, pronunțarea numelor lui Radu Gyr sau Petre Țuțea ar putea duce la autosesizarea procurorilor. Cușa, la vârsta venerabilă de 90 de ani, încă are sclipirea tinereții și a povestit audienței despre discuțiile personale pe care le-a avut cu Țuțea în celulă, dar a destăinuit și un moment legat de Gogu Puiu, pe care fiica sa, Zoe Rădulescu, nu îl știa!

3-1„Sunt singurul supraviețuitor care a comunicat cu Gogu Puiu. Dar vreau să spun ceea ce nu știe Zoia! Tata, care a fost un om cu școală occidentală, mi-a spus cum a venit Gogu Puiu la noi în sat. Nu se mai cunoștea dacă mai era el sau nu, din cauza grenadei. Atunci, Securitatea a vrut să îl recunoască cineva din satul de obârșie și l-au adus într-un camion. Tata a fost martor. Bineînțeles, camionul era înconjurat de jandarmi sau securiști, care au invitat câțiva din apropiere. De teamă, de frică, mi-e și rușine să spun, au existat doi oameni din sat care s-au urcat în camion, l-au recunoscut și i-au dat și cu piciorul! Cum a fost posibil ca asemenea oameni să îl condamne? Asta a fost…”, a spus Cușa.

După cuvântarea fostului deținut politic, moderatorul Oana Stănciulescu a amintit despre prevederile Legii 217.

„Suntem supravegheați… Domnul Cușa ar putea să fie condamnat, potrivit legii, la închisoare, nu la amendă. Nu râdeți, e o lege în vigoare, să vedem când o să dorească să o aplice”, a spus Oana Stănciulescu.

Potrivit președintelui [în realitate secretarului – n.red.] fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, Florin Dobrescu, precizările Oanei Stănciulescu au fost într-o notă ironică și a condamnat Legea 217, catalogând-o ca „o lege anti NATO”!

„Sunt convins că Oana Stănciulescu a făcut acele aprecieri cu spiritul care o caracterizează și cu profesionalismul său, doar într-un sens ironic. Nu a fost vorba de un reproș real, pentru că noi știm că Oana Stănciulescu este una din vocile intelectualității românești, care au reacționat împotriva acestei legi abuzive, anticonstituționale, în ultimă instanță anti europeană și anti NATO! A interzice prin lege să se mai vorbească despre legionari și despre rolul lor în rezistența anticomunistă, în condițiile în care ei au fost după 1949 susținuți de serviciile secrete occidentale și de NATO, mi se pare o absurditate! Eu am scos o carte în sensul acesta, „Mesagerii libertății: parașutările NATO în România”, în care am adus documente inedite culese în ultimii ani, inclusiv din arhivele serviciilor secrete occidentale. Nu mă tem de această lege, dar este imposibil ca în momentul în care un om elogiază lupta unor personalități legionare împotriva comunismului să nu facă obiectul sesizării sau autosesizării procuraturii. (…) A fost ceva de zis. Au fost 70 de tineri, plus săteni din Cobadin, a fost în Constanța o sală plină cu sute de oameni, care au stat trei ore ca să asiste la acest program și nu pot decât s-o felicit pe doamna Zoe Rădulescu, pe fiica ei, pe urmașii lui Gogu Puiu și pe toți ceilalți care au contribuit la realizarea acestei zile minunate”, a spus Florin Dobrescu, pentru Puterea de Constanța.

La evenimentul de sâmbătă au participat și alte personalități marcante ale vieții publice constănțene, precum rectorul Universității „Andrei Șaguna”, Aurel Papari; liderul „țărănist”, Adrian Țapliuc; președintele PRU Constanța, Dumitru Bădrăgan sau președintele PND Constanța, Omer Sunay; directorul Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale, Virgil Coman, dar și grupul manifestanților anticorupție de la harta Mozaic. Printre aceștia, jurnalistul constănțean Codruț Burdujan, care susține că va propune administrației locale ridicarea unor statui arhitecților legionari Ion Căpșuneanu și Ioan Pușchilă, cei care au construit imaginea Constanței moderne și numirea unui bulevard în memoria eroilor din rezistența armată anticomunistă: Haiducii Dobrogei.

NOTA REDACŢIEI BUCIUMUL: Dintr-o regretabila eroare, redacţia cotidianului Puterea a menţionat pe dl Florin Dobrescu în calitate de preşedinte al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, acesta fiind în realitate secretar al Fundaţiei. Funcţia de preşedinte este exercitată de dl Coriolan Baciu.

3 Comments
  1. calin eugen says

    Ma bucur din inima ptr. succesul acestei comemorari!Nu piere Romanul cu una sau doua…

  2. Greuceanu says

    dat fiind ca Romania se afla sub ocupatia unui stat strain notoriu pentru regimul lui totalitar ce legitimitate mai au deciziile Tribunalului Poporului din 1946 la care feinstein florian face mereu referire cand incearca sa impuna Legea 217/2015? Nu pot fi contestate acele decizii in instante ca fiind nule de drept si implicit si legea 217/2015?

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php