14 Iulie: Ziua Națională a Franței serbează declanşarea Revoluţiei Franceze, primul GENOCID din istoria modernă a OMENIRII. Prostituata şi cultul raţiunii

14 Iulie este Ziua Naţională a Franţei şi marchează atât Căderea Bastiliei, respectiv începutul Revoluţiei Franceze, cât şi aniversarea Sărbătorii Federaţiei de la 1790, adică aniversarea „reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor”.

Şeful statului francez, preşedintele François Hollande, a explicat ce înseamnă 14 iulie: „14 iulie este sărbătoarea naţională a Franţei. Dar 14 iulie este şi sărbătoara tuturor ţărilor care aspiră la libertate. Este sărbătoarea drepturilor omului, este sărbătoarea emancipării, este sărbătoarea demnităţii umane.”

Hollande face referire la celebrul dicton al revoluţionarilor francezi, „Libertate, egalitate, fraternitate” , care a devenit un fel de brand în sine al evenimentului început la 1789.

Totuşi, multe dintre schimbările introduse de către Revoluţie în societatea franceză nu au avut nimic în comun cu libertatea sau demnitatea umană.

Deşi în 1789 se adopta „Declaraţia drepturilor omului”, doar un an mai târziu, aproape jumătate din clericii catolici care refuză să jure fidelitate noilor autorităţi vor fi persecutaţi. Peste 3.000 de preoţi vor muri din cauza proceselor Tribunalul Revoluţionar şi a execuţiilor spontane.

Din octombire 1793, Robesppiere trimite „bande revoluţionare”, pentru a-i „ajuta” pe francezii reticenţi să se dezică de Biserica Catolică. Unul din cele mai mari măceluri are loc la Vendee, acolo unde zeci de mii de prizonieri sunt torturați, bătuți, împușcați sau înecați. Armata republicii vânează țăranii vendeeni, inclusiv femei, copii și bătrâni, si ii extermină metodic.

Noile autorităţi revoluţionare nu se mulţumesc cu victoria în reprimarea localnicilor. Aceştia emit o lege prin care cer exterminarea întregii comunităţi: „Soldaţi ai libertăţii, trebuie ca bandiţii din Vandeea să fie exterminaţi înainte de sfârşitul lunii octombrie; salvarea patriei o cere, nerabdarea poporului francez o ordonă, curajul său trebuie sa o înfăptuiască. Recunoştinţa naţională îi asteaptă în aceste vremuri pe toţi cei a căror valoare şi patriotism vor fi întărit pentru totdeauna libertatea şi republica.”(Cartea Neagră a Revoluţiei Franceze )

Mărturiile sunt îngrozitoare: „Femei însărcinate erau întinse şi zdrobite sub teascuri. O biată femeie, ce ce se afla în această situatie, a fost spintecată de vie„.(Cartea Neagră a Revoluţiei Franceze )

Conform Cărţii Negre a Revoluţii Franceze la Vendee a avut loc primul genocid din istoria modernă a umanităţii, acolo pierind cel puţin 117.000 de oameni.

Chiar dacă se părea că noii conducători ai Franţei dispreţuiesc religia, de fapt aceştia au înlocuit catolicismul cu alte culte. Unul din acestea a fost „Cultul Raţiunii”, proclamat în urma evenimentelor din 17-19 noiembrie 1793. Momentul culminant al îl constituie depunerea pe altarul bisericii din Notre Dame a unei prostituate care reprezenta pe zeiţa Raţiunii. Aceste noi culte erau obligatoriu însoţite de către procesiuni publice prin care se batjocorea creştinismul şi simbolurile sale.

Ba chiar, la un moment dat s-a declarat săptămâna de 10 zile!

Urmează „Cultul Fiinţei Supreme ” şi Teofilantropia. În ciuda fastului şi a declaraţiilor pompoase cele înconjoară, noile culte nu reuşesc să câştige prea mulţi adepţi şi francezii se întorc încet încet la catolicism. Revenirea oficială la catolicism se realizează în urma Concordatului din 1801 dintre Napoleon şi papa Pius al VII-lea.

sursa: ActiveNews