Noi documente care vorbesc despre calvarul parintelui IUSTIN PARVU in inchisorile comuniste

Dosarul, mai putin cunoscut, contine detalii legate de arestarile din 1948 operate in Roman odata cu aplicarea la nivel national a ordinului nr. 5 al Cabinetului ministrului Afacerilor Interne. Toti cei suspectati de activitate legionara au fost arestati atunci, iar in fostul judet Roman au fost retinute 44 de persoane suspectate ca ar duce activitate legionara conspirativa. Printre acestia s-au numarat studenti, intelectuali, preoti si chiar elevi din liceele romascane, arata adevarul.ro.  

 

Cei mai in varsta dintre arestati erau considerati continuatorii activitatii legionare, concretizata mai ales prin recrutarea tinerilor liceeni din scolile din Roman.

 

Intre ei s-a aflat si Iustin Parvu, care avea atunci 29 de ani si era student la Seminarul Sfantul Gheorghe din Roman. Dosarul arestarii obtinut de la CNSAS la cererea Civic Media, cuprinde astfel si doua fotografii, fata-profil ale parintelui Iustin Parvu.

 

Episodul arestarii a fost descris chiar de parintele Iustin, intr-un interviu acordat in 1991 pentru revista „Credinta Neamului“ publicatie a Manastirii Neamt.

 

„Mi-amintesc ca pe la inceputul lunii mai a anului 1948, pe cand eram in ultimul an de studii la seminarul de la Roman, pe neasteptate am fost insfacat de niste vlajgani si impreuna cu inca cinci colegi, am fost inghesuit intr-o masina si dus sub amenintare la securitate. Totul s-a produs atat de repede, de naucitor, incat pe moment n-am realizat ce se intampla cu mine. Ba mai mult, mi-am zis in sine cu naivitate ca la mijloc nu poate fi decat o eroare, intrucat nu ma stiam culpabil cu ceva“, relata parintele Iustin Parvu citat de Adevarul.

 

In fisa personala intocmita de Securitate, parintele Iustin era caracterizat ca  „temperament impulsiv, mistic si putin sincer”.

 

„La Securitate, cum toate incaperile erau ticsite cu arestati, intre care preoti, avocati, medici, profesori, elevi de la alte scoli din oras, iar dispozitia era ca cei adusi acolo sa stea intr-o izolare totala spre a nu putea comunica unul cu altul, alaturi de colegii mei am fost urcat in podul unei cladiri, culcat cu fata in jos si pus sub supravegherea a trei haldai care tineau pistoalele automate atintite asupra noastra. Nu aveam voie sa facem nici o miscare, daramite sa vorbim. Pentru necesitati, sub amenintarea percutiei tragaciului eram scosi afara, cate unul, dar obligati sa privim numai in pamant, fara putinta de a intoarce capul spre dreapta sau spre stanga“, a povestit parintele Iustin.

 

Sechestrat in podul Securitatii   

 

Tortura aplicata de Securitate la Roman a fost crunta pentru parintele Iustin si pentru ceilalti tineri acuzati de activitate legionara. Pentru Siguranta comunista, relatiile pe care Iustin le avea cu Dumitru Barjoveanu, fost membru FDC (Frati de Cruce) din vremea guvernarii legionare insemnau reactivarea organizatiei FDC. De asemenea, i se imputau ascunderea unei biblioteci legionare in spatiul seminarului (care nu a fost gasita la perchezitie) si tinerea unor sedinte de cuib, in fapt intalnirile sale colegiale, arata Adevarul.

 

„In podul Securitatii, cu fata in jos, am stat zece zile, intr-un intuneric infricosator, strapuns de lumina palida a unei lumanari si de injuraturile spurcate ale haidamacilor care ne pazeau, atunci cand li se parea ca schitam vreo miscare. Caci nu e usor sa stai ca un rastignit, zile si nopti in sir, cu fata in jos, sa nu poti face cea mai neinsemnata si inofensiva miscare. Tin minte ca timpul detentiei in pod a fost un timp de cosmar, de suferinta si deznadejde, un timp care mi s-a parut cat vesnicia, caci am trait senzatia ca nu va mai lua sfarsit“, isi amintea parintele Iustin despre perioada detentiei de la Roman.

 

Ancheta si condamnarea   

 

„Unul cate unul eram coborati din pod si dusi in niste camere unde ni s-au pus tot felul de intrebari, cand insinuante, cand provocatoare, cand mieroase, cand amenintatoare. Anchetatorii, oameni cu experienta in chinuirea semenilor, se dadeau la tot felul de marsavenii, fara teama ca vor fi trasi la raspundere sau ca incalca cele mai elementare reguli ale respectului fata de om. Daca te incapatanai in mutenie sau cautai sa-ti demonstrezi nevinovatia, erai imediat dat pe mana haidamacilor specializati in batai si torturi crunte. Acestia aveau o adevarata placere sa te chinuie, sa te supuna la cele mai cumplite suplicii fizice, pana iti pierdeai cunostinta. Cand constatau ca nu mai esti in simtiri, incepeau sa toarne galeti cu apa pe tine pana iti reveneai, dupa care te luau din nou in primire cu o furie sporita“.

 

In urma anchetei, parintele Iustin a primit o condamnare de 12 ani de munca silnica, executati la Suceava, apoi la Aiud si Gherla. De asemenea, a prestat munca obligatorie la Baia Sprie si Cavnic, apoi la Periprava si Culmea, aminteste adevarul.

 

Pentru ca era considerat „legionar periculos”, la expirarea termenului de detentie a fost trimis in lagar de munca pentru 72 de luni, fiind eliberat pe 6 mai 1964.

 

Comunistii nu i-au permis imediat sa revina in manastirea Durau si a muncit la exploatarile forestiere din zona pana sa primeasca aprobarea de a reveni la viata monahala.

Iustin Parvu a plecat la cele vesnice pe 16 iunie 2013.

sursa: BzI.ro