Duminică, 28 decembrie 2014, a avut loc cea de-a 19-a comemorare a celor trei martiri executaţi la Răstoliţa de către regimul comunist în data de 29 decembrie 1948 şi anume Eugen Cengher, Virgil Gheorghiu şi Alexandru Grigorescu.
Cei trei amintiţi, Eugen Cengher, doctor în ştiinţe economice cu studii în Germania, originar din Săcalu de Pădure (jud. Mureş) şi luptător atât pe frontul de est, cât şi pe frontul de vest, Virgil Gheorghiu, student în anul III la Politehnica din Iaşi, urmărit pentru activitate anticomunistă şi Alexandru Grigorescu, student în anul III la Facultatea de Drept din Bucureşti şi anul IV la Academia Comercială din Braşov, născut în satul Căciulaţi – Moara Vlăsiei (jud. Ilfov), fiind încă hăituiţi de comunişti au încercat să-şi piardă urma, reuşind să se angajeze în Răstoliţa (jud. Mureş) la o fabrică de tanin pentru argăsitul pielii numită “Etamal”, locuind toţi trei cu chirie, în localitate.
Sub ocârmuirea lui Eugen Cengher, trimis în Răstoliţa pentru a organiza rezistenţa anticomunistă în această zonă a Defileului Superior al Mureşului, râu care desparte în această zonă Munţii Călimani de Munţii Gurghiului, au fost iniţiatorii unei mişcări de rezistenţă numită “Frontul Apărării Patriei Române” care ia naştere în anul 1946.
Cu timpul grupul lor s-a mărit, atât în localitate, găsindu-şi sprijin printre săteni, cât şi în localităţile învecinate, Bistra Mureşului, Deda, Vătava. Din nefericire “regula” trădării aplicată de sute de ani în sânul poporului român nu a ocolit nici grupul de rezistenţă din Munţii Călimanilor. Din cauza unui trădător aflat în anturajul lor şi pe fondul declanşării acţiunii de arestare a foştilor legionari de pe tot cuprinsul ţării la 15 mai 1948, aceştia au fost ridicaţi de către organele Securităţii şi duşi la interogatoriu la Târgu-Mureş. Odată cu aceştia, în zilele şi lunile următoare au fost ridicaţi şi duşi la anchetă, după spusele localnicilor, un număr de aproximativ 15 săteni din Răstoliţa, printre care şi preotul satului Teodor Moldovan cu soţia acestuia, precum şi mai mulţi funcţionari şi oameni simpli. De asemenea, şi din localităţile învecinate amintite mai sus au fost anchetaţi mai mulţi săteni care se presupunea că au avut legătură cu grupul. Toţi aceştia au fost bătuţi şi torturaţi de către securişti pentru aflarea componenţei întregului grup.
Astfel, după mai multe luni de anchetă cei trei membri iniţiatori ai grupului de rezistenţă anticomunistă, Eugen Cengher, Virgil Gheorghiu şi Alexandru Grigorescu au fost aduşi înapoi la Răstoliţa pentru o presupusă reconstituire. Legaţi cu lanţuri fiecare şi la gât cu câte o pancartă pe care scria “Trădători, Fascişti, Spioni” aceştia au fost purtaţi prin sat spre umilire şi pentru propagarea fricii printre săteni pe un traseu de cca. 2 km, ocazie cu care Eugen Cengher a apucat să-şi ia un ultim rămas bun în treacăt de la soţia şi copilul său de câteva luni purtat în braţele mamei lui, aflaţi pe prispa casei în care locuiau. Au fost duşi mai departe până pe pârâul cu numele, parcă predestinat atrocităţii, Moara Dracului, unde sub adăpostul pădurii au fost împuşcaţi fără judecată sub motivul încercării de a dezerta de sub escortă, de către securiştii Friedman Alexandru, Mecegan Gheorghe şi Gancz, acesta din urmă fiu de negustor de loc chiar din Răstoliţa, din satul Iod, toţi trei de origine evrei, scenariu luat parcă la indigo cu altă execuţie de tristă aducere aminte petrecută cu 10 ani înainte, cea a Căpitanului Corneliu Zelea-Codreanu.
Cadavrele lor au fost apoi încărcate şi trase de trei săteni pe o sanie de cărat lemne şi depozitate într-o încăpere nefolosită a grajdului comunal, unde au fost abandonate pe o perioadă de peste două săptămâni, lăsându-se accesul liber la ei, fără nicio restricţie, tocmai pentru a perpetua această frică în rândul localnicilor. Apoi, trupurile lor au fost luate şi aruncate într-o groapă comună de la marginea cimitirului unde au zăcut fără vreun serviciu funerar până după 1989.
După căderea comunismului, mai exact în anul 1995, osemintele lor au fost dezgropate şi reînhumate creştineşte în cimitirul din Răstoliţa, lângă vechea biserică de lemn, prin grija Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), filiala Mureş şi a preşedintelui acesteia, dl. Man Nistor, care din păcate nu a putut fi prezent la evenimentul din anul acesta din cauza unor probleme de sănătate.
Majoritatea datelor de mai sus despre cei trei martiri legionari au fost furnizate de către localnicul Lirca Gheorghe a Samfirii, azi în vârstă de 77 de ani, care la data petrecerii celor descrise mai sus avea vârsta de 11 ani şi 6 luni, rememorând cele întâmplate la acea vârstă. Date importante despre cei trei se găsesc şi în însemnările lui Tiberiu Hentea şi Ion Samuilă.
La iniţiativa dlui. Lirca Gheorghe şi cu sprijinul fraţilor Nicuşan din Târgu-Mureş ne-am îndatorat a ţine vie memoria acestor iubitori de neam prin înălţarea şi sfinţirea în anul 2013 a unei troiţe în amintirea lor pe valea Răstoliţei, marcând într-un fel traseul pe care cei trei l-au parcurs pentru ultima dată, chiar vizavi de locul unde a locuit şi de unde a fost salutat pentru ultima oară de soţia sa Eugen Cengher.
Cinstirea memoriei acestor trei martiri căzuţi pentru neam pe aceste plaiuri mureşene se face cu ajutorul lui Dumnezeu an de an în duminica cea mai apropiată zilei în care aceştia au fost asasinaţi, 29 decembrie, când, după Sfânta Liturghie oficiată în biserica din localitate se merge la mormântul unde aceştia se odihnesc.
În acest an, i-au onorat cu prezenţa la locul de cinstire, împreună cu credincioşii din Răstoliţa şi domnii Dimitrie Poptămaş cu fraţii Nicuşan din partea PNŢCD Mureş care au depus şi o coroană de flori, şi Marius Moldovan împreună cu o delegaţie din partea Noii Drepte Mureş, care au ţinut câte o cuvântare în memoria celor pomeniţi.
Răstoliţa, 29.12.2014
Şendrea Vasile
