Cu dragoste, pentru toți tinerii

0 58

La început de an 2014, i-am întâlnit la Mănăstirea Putna. Erau tineri, erau mulți, foarte mulți, de peste tot. Frumusețe, lumină și bucurie – asta răspândeau fiecare în parte, iar adunați la un loc, uniți, parcă străluceau și mai mult. M-am gândit pe moment și la cei care nu erau prezenți, de aproape sau mai de departe, fiecare cu îndoielile și necazurile lui, la cei care s-au însingurat gândind că nimeni nu-i iubește, la cei care nu mai văd lumina și frumosul din ei. Așa cum spunea cineva, Ortodoxia se molipsește, nu se explică. Dacă vrei să-i propui cuiva iubirea ca fiind filosofia de viață, nu trebuie să-i explici. Arată-i ce a făcut iubirea din tine. Aceasta să fie menirea și rostul celor dintâi. Redau, ca îndemn, câteva gânduri pentru tineri și despre tinerețe de la doi Părinți ai noștri, unul din Bucovina și altul din Ardeal, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și vrednicul de pomenire IPS Bartolomeu Anania. 

Arhim. Melchisedec Velnic: „Iubiți-vă patria, iubiți-vă neamul, iubiți-vă rădăcinile voastre”

„Dumnezeu să vă dea sănătate și putere, iar tinerețea voastră să fie permanent cunoscătoare și înnoitoare. Așa cum spunea Sfântul Vasile cel Mare, tinerețea nu este numai zbuciumată, ci și căutătoare; tinerețea permanent aleargă și dorește să cunoască, să cerceteze. Cercetați, dar nu vă vătămați. Căutați, dar luați ceea ce este bun și înnoiți-vă! Primeniți-vă mereu sufletește și să fugiți de tot ceea ce vă denigrează, de tot ceea ce vă scoate din demnitatea voastră de studenți creștini ortodocși, și din demnintatea voastră de tineri.

A fi tânăr nu înseamnă numaidecât  să fii în puterea aceasta a patimilor și a răutăților, ci a fi tânăr în ziua de astăzi înseamnă să fii aprig cu mintea, să știi să cercetezi, să știi să cauți, să știi să culegi, să te înnoiești, să te folosești pe tine, ca pe viitor să-i folosești pe ceilalți.

Țara are nevoie de voi, de puterea voastră intelectuală, de limpezimea și curăția minții voastre. România are nevoie de un tineret bine așezat, echilibrat, care să ducă mai departe frâiele. Învățați, studiați și nu plecați înafară. Dacă totuși doriți, mergeți, cercetați, acumulați și întoarceți-vă acasă. Rămâneți în țară, iubiți-vă patria, iubiți-vă neamul, iubiți-vă rădăcinile voastre și familia din care vă trageți. Să vă cunoașteți și să vă întocmiți spița neamului, căci mare lucru e să-ți știi rădăcinile, să știi istoria neamului tău, să cunoști ceea ce este al tău.

„Să nu fie un tânăr care să nu rodească, să nu dea ceva neamului, Bisericii, patriei”

Fiți echilibrați! Echilibrul, fără o morală sănătoasă, fără Dumnezeu, echilibrul fără o viață cuminte, fără Spovedanie, fără Hristos – nu există. Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a zidit biserici unde ne spovedim și ne împărtășim, unde ne botezăm, unde ne cununăm, unde ne îngrijim de cele ale sufletului, pentru că a fost conștient că fără Dumnezeu și fără Biserică, un neam, o țară piere.

Să fiți cu râvnă întotdeauna și să nu neglijați școala. Când vedeți că într-o zi că mintea voastră este obosită, să vă întrebați: de ce?  Când vedeți că nu mai puteți pătrunde tainele cărții, să vă întrebați: de ce? Și dacă simțiți că ceva este șubred, puneți punct și mergeți la duhovnic.

Să nu fie un tânăr care să nu rodească, să nu dea ceva neamului, Bisericii, patriei, căci acestea – Biserică, neam, patrie  – sunt cuvinte și altaruri sfinte ale noastre, ale tuturor.”

IPS Bartolomeu Anania:„Învățați-vă înainte de toate să aveți spirit de discernământ”

„Dragilor, trăiți-vă tinerețea; e a voastră și trebuie s-o trăiți înainte de a fi prea târziu, dar în limitele decenței și ale bunei cuviințe. Păstrați-vă sănătatea sufletului cel puțin așa cum țineți la sănătatea trupului vostru. Învățați-vă înainte de toate să aveți spirit de discernământ: a deosebi între bine și rău, între sănătos și nesănătos, între folositor și nefolositor; este începutul înțelepciunii voastre de tineri. Fiți cât se poate de curioși în știința voastră, în setea voastră de carte, de educație, fiecare unde-l trage inima. Dar nu lăsați curiozitatea să umble acolo unde este primejdie. Oricât ai fi de curios, nu-ți vei pune mâna într-un cuib de vipere. Țineți minte de la mine: din orice viciu și din orice deprindere rea există o cale de întoarcere.

Tinerețea este mai întâi expresia vigorii fizice. Un tânăr este mai întâi sănătos trupește, de obicei este sportiv, cu sau fără performanțe, și poartă în el o anumită sănătate sufletească care-i stă bine și care-l înnobilează.

„Tânărul înfruntă moartea cu o luciditate eroică”

Tinerețea este generoasă, tinerețea este întotdeauna fragedă și aspiră către viitor. Tinerețea poartă în ea germenul eroismului; de aceea marii eroi au fost recrutați dintre tineri. Să ne gândim doar la Alexandru cel Mare, care între 20 și 30 de ani a creat un imperiu uriaș și o cultură solidă.

Tânărul nu se teme de moarte. O sfidează. El merge în fața morții și o înfruntă cu un fel de superbă inconștiență, dar ea nu este inconștiență, este luciditate eroică. Una din formele eroismului este viața mai grea pe care unii tineri și-o aleg. Unii se miră de faptul că mănăstirile noastre sunt pline de tineret, atât cele de bărbați, cât și cele de femei. Aceasta este vârsta la care unii tineri aleg acest fel de eroism care este eroismul duhovnicesc – viața de mănăstire, de renunțare, de abnegație și de totală dăruire lui Dumnezeu și semenilor.

Tinerii sunt cei încercați întotdeauna în cele mai grele probe intelectuale. Tinerețea este vârsta la care fiecare ins își caută un rost, își creează un ideal pe care dorește să-l ajungă mai curând sau mai târziu, se emancipează financiar, devine independent de părinți, ca un pui ce își întinde aripile și zboară pe cont propriu. Un tânăr este menit să fie și sprijin părinților săi, după ce aceștia i-au fost sprijin, crescându-l de mic copil.

„Iubiții mei, scuturați-vă de această superficialitate, de această comoditate a vieții”

Tinerețea este și vârsta la care omul se pregătește pentru o profesie pe care o îmbrățișează, în urma unor probe, care se numesc examene. Este vârsta la care își întemeiază o familie de care se va bucura.

Vine o vreme în care parcă tineretul este chemat la superficialitate, la frivolitate, la viața ușoară și lipsită de preocupări stabile și seriose. Iubiții mei tineri, scuturați-vă de această superficialitate, de această comoditate a vieții și pătrundeți în ființa voastră lăuntrică: vă va prinde bine și acum, dar mai cu seamă, vă va prinde bine mai târziu.

Atunci când vor veni bătrânețile și veți simți că vă este sfârșitul aproape, veți privi în urmă și veți constata nu ați realizat mare lucru. Dar dacă vă veți cunoaște ființa întreagă, în adâncul ei, atunci vă veți putea clădi o viață adevărată, puternică, solidă, rodnică la sfârșitul căreia vă veți putea apropia împăcați nu de neant, ci de Împărăția lui Dumnezeu, cu gândul că v-ați împlinit misiunea și v-ați trăit cu adevărat viața care trebuia trăită și care este una singură.”

***

Așadar, să  înmulțim cunoștințele, dar să ne zidim și caracterele, să cucerim lumea, dar să nu pierdem legătura cu Cerul. Dragostea să fie scutul și arma noastră. Și încă ceva: Hristos nu ne vrea fani ai Lui, ci ucenici. 

sursa: Doxologia

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php