Constantin Brâncoveanu. Portretul unui martir

0 62

Constantin Brâncoveanu este una dintre marile figuri ale istoriei şi un sfânt în calendarul Bisericii Ortodoxe. Domnitorul a refuzat să renunţe la creştinism şi a fost decapitat. Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost purtate în procesiune, miercuri, pe străzile Capitalei. Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la moartea domnitorului martir şi a fiilor săi.

În faţa morţii, văzându-şi copiii tăiaţi, a preferat să moară în credinţa cea pravoslavnică, în credinţa ortodoxă, mărturisită cu sângele lui şi al copiiilor lui”, explică pr. dr. Emil Nedelea Caramizaru, parohul Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti.

Coborâtor din Craioveşti şi Cantacuzini, Constantin Brâncoveanu s-a născut în 1654, într-una dintre cele mai puternice şi mai avute familii din ţară.

A fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, un erudit. La rândul lui a beneficiat de o educaţie extrem de îngrijită. Vorbea latina, greaca, a avut un profesor de la Padova”, spune Ruxanda Beldiman, istoric de artă.

Îşi începe cariera în anii 1670, la 20 şi un pic de ani, în cercurile de putere ale Ţării Româneşti de atunci. Ascensiunea mai pronunţată a lui Constantin Brâncoveanu apare în perioada domniei lui Şerban Cantacuzino, unchiul lui. De la funcţiile de postelnicie, de curte, evoluează până la logofăt, ceea ce ar fi echivalentul unui ministru, să spunem, un cancelar al Ţării Româneşti”, explică istoricul Radu Albu-Comănescu.

În 1688, a urcat în scaunul de domnie. A avut una dintre cele mai lungi şi mai stabile domnii din istoria Ţării Româneşti. A întărit economia şi a fost un protector al artelor.

Constantin Brâncoveanu a fost şi unul dintre cei mai mari ctitori de biserici şi de mănăstiri din Ţările Române. În Bucureşti a ridicat trei biserici în vremea domniei. Printre ele, Biserica Sf. Gheorghe Nou, care s-a păstrat în inima Bucureştiului şi este una dintre cele mai frumoase mostre de arhitectură brâncovenească.

Mănăstirea Hurezi şi ansamblul de la Mogoşoaia au definit o arhitectură care va purta numele domnitorului: stilul brâncovenesc.

(Palatul Mogoșoaia)

Este un stil care se află între o Renaştere înflorită şi un baroc. (…)Un călător francez care s-a oprit la Hanul de la Mogoşoaia în 1914, a fost plăcut impresionat de alura occidentală a Palatului. Bolţile, care sunt de inspiraţie occidentală, dar avem şi influenţe orientale, ciubucele, frescele”, spune Ruxanda Beldiman, istoric al artei.

(Petru cel Mare)

Înconjurat de mari imperii, Brâncoveanu a încercat să ducă o politică internă abilă şi prudentă, purtând tratative atât cu Imperiul Habsburgic, cât şi cu Țarul Petru cel Mare al Rusiei. Dar a dezlănţuit astfel mânia Sultanului, într-o vreme în care Ţările Române erau vasale Imperiului Otoman.

(Istanbul)

A fost mazilit în 1714 şi închis împreună cu cei patru fii ai săi la Istanbul. Pentru că nu a acceptat să se convertească la islam, turcii i-au ucis sub ochii săi fiii şi ginerele, apoi l-au decapitat.

Pr. dr. Emil Nedelea Caramizaru, parohul Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti: „Este un model de conduită creştină (…) Sacrificiul lor mucenicesc este cea mai înaltă formă de dragoste manifestată faţă de Hristos”.

(Procesiunea solemnă din 1934)

Văduva domnitorului a depus osemintele martirilor la Biserica Sf. Gheorghe Nou. Iar în 1934, ele au fost reînhumate după o procesiune solemnă.

Să nu-ţi părăseşti credinţa. E îndemnul pe care Brâncoveanu l-a dat fiiilor săi în ceasul morţii şi testamentul pe care îl lasă peste veacuri.

Iată, toate avuţiile şi orice am avut am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele… Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! Să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta…” – Constantin Brâncoveanu, 1714 (Gheorghe Şincai, Cronica românilor şi a mai multor neamuri).

21 mai 2014. Procesiune în București cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu

Pentru prima dată după 80 de ani, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost purtate în procesiune pe străzile Capitalei. Miercuri s-au împlinit 300 de ani de la moartea domnitorului martir şi a fiilor săi.

500 de credincioşi au venit pe Dealul Mitropoliei ca să se roage la sfintele moaşte.

Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost purtate de preoţi de pe Dealul Mitropoliei până la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, lăcaşul de cult de la kilometrul 0 al Capitalei, ctitorit de domnitorul martir.

O procesiune similară a mai avut loc în anul 1934, un moment consemnat în documentele vremii ca fiind cu totul și cu totul excepțională”, reamintește părintele Bogdan Teleanu, de la Biroul de presă al Patriarhiei Ortodoxe Române.

Ne reunim noi, creștinii ortodocși și cu toți sfinții brâncoveni și sfinții Constantin și Elena”, spune o participantă la procesiune.

„Am venit să mărturisim și noi credința cum au mărturisit-o și sfinții brâncoveni, care și-au sacrificat viața: considerăm că ei sunt cea mai bună pildă pentru creștinii ortodocși”, spune o altă participantă.

De dimineaţă, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din Catedrală şi aşezate într-un baldachin alături de raclele cu osemintele sfinte ale ocrotitorului Bucureştilor – Sfântul Dimitrie cel Nou – şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Patriarhul Daniel.

2014 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la moartea domnitorului şi a celor patru fii ai săi.

sursa: Digi 24

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php