Scrisoare deschisa a diasporei canadiene catre ministrul Culturii: includeti Rosia Montana in UNESCO!

By Florin Dobrescu Last updated dec. 19, 2013

Vă prezentăm scrisoarea deschisă a diasporei din Canada adresată noului ministru al culturii, domnului Gigel Știrbu:

Către: Dl. Gigel Știrbu, Ministrul Culturii și Patrimoniului Național

Stimate domnule Ministru,

Prin prezenta scrisoare, vă solicităm în mod insistent înscrierea fără întârziere a complexului minier și cultural Roșia Montană în lista indicativă a monumentelor de valoare universală UNESCO, cu scopul final de a obține nominalizarea sa pe lista monumentelor aparținând Patrimoniului Mondial.

Cererea noastră se înscrie într-o serie de eforturi similare depuse în ultimii ani pe lângă guvernul României de către experți în domeniu, de către personalități marcante din țară și străinătate, precum și de numeroase organisme naționale și internaționale:

 Academia Română
 Ordinul Arhitecților din România
 Uniunea Arhitecților din România
 Uniunea Internațională a Arhitecților
 Cosiliul European al Arhitecților
 Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
 Asociația Arhitectură. Restaurare. Arheologie
 Fundația Pro Patrimonio
 Europa Nostra
 ICOMOSCităm mai jos ceea ce reprezintă sinteza poziției acestor organisme cu privire la valoarea de patrimoniu a sitului Roșia Montană, poziție la care ne aliniem cu toată convingerea:„Valoarea excepțională a Roșiei Montane este recunoscută și afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituții și organizații ale specialiștilor în domeniul cercetării și protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim aici doar ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Ideea «părerilor extraordinar de împărțite ale specialiștilor» este invalidată de acest sprijin național și internațional masiv, pe care, desigur, îl cunoașteți și nu îl mai puteți ignora” – din scrisoarea deschisă de susținere a demarării procedurii de clasare a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, adresată în 2011 d-lui Kelemen Hunor, Ministrului Culturii, de către Fundația Pro Patrimonio, Academia Română, Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Arhitecților din România și ICOMOS România.
Preocuparea și chiar îngrijorarea noastră privind potențialul vandalism cultural ce s-ar produce la Roșia Montană în cazul începerii unei exploatări miniere de tip „open cast” și indiferența cu care diversele guverne ale României tratează această temă, ne determină să facem auzită, fără echivoc, și vocea noastră.

Deoarece în țara în care trăim, Canada, profesionalismul și recomandările experților au o pondere semnificativă în formularea politicilor guvernamentale, ne propunem să fundamentăm prezenta scrisoare pe raportul „Statement of Significance” al profesorilor Andrew Wilson de la Universitatea Oxford și David Mattingly de la Universitatea Leicester (2010, 2011), Marea Britanie. Acest raport reprezintă, până la ora actuală, evaluarea cea mai exhaustivă și riguroasă a complexului minier și cultural Roșia Montană, care ia în considerare analizele și concluziile unui număr mare de experți în domeniu și, în plus, plasează vestigiile istorice de la Roșia Montană în contextul lor internațional. Prin luarea în considerare și a altor situri din patrimoniul mondial, pentru a demonstra modul în care aceste situri s-au dezvoltat după înscrierea lor în lista UNESCO, experții reușesc să demonstreze că Roșia Montană are semnificațiile și potențialul necesare pentru a deveni un sit al Patrimoniului Mondial.

În acest context, dorim să vă reamintim că, potrivit raportului, complexul minier și cultural Roșia Montană îndeplinește cerințele a 4 criterii de semnificație UNESCO, în condițiile în care un singur criteriu este necesar a fi îndeplinit pentru ca un monument sau peisaj cultural să fie înscris în lista monumentelor Patrimoniului Mondial.

În fața acestui fapt, niciun cetățean român, european sau al lumii, nu poate să conceapă că guvernul României este gata să autorizeze distrugerea acestui patrimoniu, act ce ar putea fi calificat drept vandalism cultural aprobat de către stat.

Suntem mândri și nu ne îndoim că și dumneavoastră, ca cetățean român și Ministru al Culturii, împărtășiți sentimentul nostru de mândrie când citiți concluzia raportului, conform căreia: „Complexul minier și cultural Roșia Montană are o semnificație internațională excepțională (outstanding international significance)”(pag.7). Cităm:

„Masivul Cârnic de la Roșia Montană constituie o parte a unui peisaj cultural mai larg, de o înaltă semnificație, comparabil în magnitudine cu calificativul valoare universală excepțională, în cadrul criteriilor UNESCO pentru obținerea statutului de Patrimoniu Universal. Vestigiile romane privind activitățile de minerit la Cârnic fac parte din cel mai mare, cel mai extins și cel mai important complex minier subteran din Imperiul Roman. Este, din această perspectivă importantă, unic. Aceste vestigii câștigă în semnificație atunci când sunt asociate peisajului istoric de la suprafață, caracterizat prin prezența activităților de procesare, a așezărilor, a ritualurilor și a comunităților sătești. Dovezile suplimentare furnizate de inscripțiile de natură arheologică, de tăblițele de ceară și de depozitele arheologice precis datate conferă Roșiei Montane un statut de activ excepțional al patrimoniului mondial.”(pag. 7).

Vă reamintim că semnificația de valoare excepțională universală a fost atribuită unui număr impresionant de componente individuale ale complexului (11) iar semnificația națională altor 7 componente, pentru un total de 18, aparținând tuturor epocilor istorice (peisajului minier roman, perioadei timpurii a peisajului minier și de prelucrare din secolele XVII-XIX și a peisajului minier al secolului XX).

Deși valoarea excepțională a componentelor este impresionantă, autorii raportului subliniază că „este esențial să se recunoască semnificația integrală a acestui complex minier, care per total este mai mare decât suma părților sale componente. Descărcarea de sarcină arheologică al oricărui component ar duce la distrugerea ireparabilă a integrității peisajului minier luat în totalitatea lui.”

Autorii acestui raport pledeaza pentru conservarea totală in situ și continuarea investigațiilor arheologice și istorice ale acestui complex minier și cultural excepțional.

Domnule Ministru, în calitate de Ministru al Culturii aveți obligația legală și morală de a întreprinde toate acțiunile necesare pentru protejarea patrimoniului cultural al țării. Istoria și poporul vă vor judeca aspru dacă nu veți acționa pentru a conserva în totalitate și in situ acest complex și pentru a iniția procesul de înscriere a complexului Roșia Montană pe lista indicativă a Patrimoniului Mondial.

Cu stimă,

Mihaela Fîrșirotu, Ph.D (Universitatea McGill), profesor de Strategia Afacerilor (Strategic Management), ESG, UQAM, co-președintă Centrul pentru o Românie Integră și prosperă (CRIP)

Eugen Melinte, reprezentant Canada Save Rosia, support group for the Save Rosia Montana campaign in Canada

Prof. dr. Paul Dăncescu, președinte Asociația Culturală Română (ACR)
Ala Mîndîcanu, președintă Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ)
Dan Mieilă, președinte Comunitatea Românilor din Montérégie (CRM)
Adrian Erbiceanu, președinte Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) Ioana German, președintă Asociația La Muse Héritage Musical

Prof. Vania Atudorei, Medalia Jubileului de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a, președinte Asociația Românilor din Laval (ARL)

Simona Pogonat, editor publicația Accent Montreal
Dr. ing. Răzvan Dupleac, director publicația ZigZag Român-Canadian

Mike Farkaș, director departament publicitate, membru al departamentului de știri și corespondent permanent TVR Internațional, Televiziunea K2-TVRo Montreal

Cristian Bucur, realizator emisiunea de radio Marca-RO (Montreal)

Raul Dudnic, realizator emisiunea TV Noi Românii (Toronto)

Wladimir Paskievici, PhD (Strasburg), profesor emerit la École Polytechnique de Montréal, director la Direction des Études supérieures et de la recherche, fondatorul Institutului de inginerie nucleară din Montreal

Marc-Marinescu Constantin, director și director artistic Concursul internațional de arte vizuale Juste pour Rire, Medalia Jubileului de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a

Corneliu-Șerban Popa, om de cultură, membru al Uniunii Artiștilor Plastici București, multiple premii și medalii internaționale, Les Artistes Roumains en Occident (Ionel Jianu, 1986, Paris- Los Angeles), Enciclopedia Identității Românești – Personalități (Elena Țarălungă, București, 2011)

Dragoș Olărescu, arhitect

Cristina Grabovschi, PhD, cercetător Université de Sherbrooke, departamentul de Medicină familială

Edouard Coeugniet, prof. dr. chirurg plastic Université de Montreal

BSc. (ing) Daniel-Constantin Manolescu, MSc, PhD-Cdt Medicină/Nutriție, Université de Montréal, Medalia Jubileului de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a, Medalia de Argint Națională Canada (CIHR) pentru Cercetare Științifică Medicală, Medalia ONU-Canada pentru Voluntariat Civic Internațional

Lavinia Stan, Director al Centrului de Studii Postcomuniste, St. Francis Xavier University (Canada) și politolog

Lucian Turcescu, profesor universitar doctor de Teologie şi Decan al Facultății de Teologie la Universitatea Concordia (Montreal), Concordia Dean’s Award for Distinguished Scholarship

Montreal, 19 decembrie 2013

sursa: RosiaMontana.org