Expoziție și simpozion la 20 ani de la moartea lui Horia Sima.

1 86

În cadrul unui proiect mai amplu, ce va cuprinde mai multe manifestări cultural-științifice, a avut loc la București vernisarea unei expoziții documentare cuprinzând instantanee din viața și activitatea lui Horia Sima.

Sâmbătă 30.03.2013, la sediul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu din strada Veseliei nr. 21, a fost deschisă oficial expoziția „Instantanee pe drumul unei vieți”, cuprinzând un bogat fond de fotografii și documente – unele inedite, pentru prima oară expuse publicului în ultimii 70 de ani, cărți editate în exil și obiecte personale ale liderului Mișcării Legionare. Evenimentul face parte, cum spuneam, dintr-o serie de manifestări în cadrul proiectului „Horia Sima – 20 ani de la moarte”.

Cei prezenți la eveniment, între care foști deținuți politici dar mai ales numeroși tineri, au putut asista la un simpozion în cadrul căruia au susținut comunicări oameni de diverse vârste și profesii.

Manifestarea a fost deschisă de dl Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu și responsabil al acestui proiect, care a făcut o trecere în revistă a atributelor care îi conferă lui Horia Sima statutul unui om politic și de cultură de talie nu doar națională, dar și europeană, a cărui operă a impresionat nu o dată marile cancelarii vest-europene. În acest sens, Florin Dobrescu a exemplificat cu volumul „Destinee du nationalisme” (Menirea naționalismului), apărut la Paris în 1951, așadar într-o perioadă și într-un loc în care nu ar fi putut publica un „terorist”, „antisemit” sau „criminal de război” – așa cum rău intenționat l-a prezentat propaganda comunistă pe  Horia Sima timp de 7 decenii. De menționat că unul din puținele exemplare aflate în țară ale acestei ediții memorabile, poate fi văzut în cadrul expoziției. De asemenea, Florin Dobrescu a amintit de colaborarea dintre oficialitățile americane și franceze și respectiv Mișcarea Legionară, după 1949, cu acordul președinților Truman și Auriol, proiect în cadrul căruia legionarii refugiați au fost instruiți în baze militare americane și parașutați apoi în România ocupată de soviete, fiind prinși și executați în 1953.

Florin Dobrescu și-a exprimat amărăciunea că, la 20 de ani de la moartea lui Horia Sima, presa, istoricii și autoritățile păstrează o tăcere totală asupra personalității acestuia, atunci cînd nu se mărginesc a-l calomnia.

Prezent în sală, dl Nicolae Popescu, refugiat politic, membru al exilului anticomunist din Canada, care l-a cunoscut pe Horia Sima și a fost practic martor al evenimentului trist de acum 20 de ani de la Augsburg, a vorbit în mod impresionant, descriind viața deosebit de grea a refugiaților politici și lupta neîncetată dusă de aceștia, cu mari sacrificii personale, pentru promovarea intereselor românești și menținerea identității românilor din lumea liberă.

A fost invitat să ia cuvântul dl Victor Dogaru, cercetător neobosit în arhive, care a descoperit numeroase documente istorice, printre care și unele imagini inedite din timpul guvernării național-legionare, pe care le-a pus la dispoziția expoziției.

Dl Andrei Vasile, elev în cadrul unui liceu bucureștean de elită, a prezentat o comunicare cu tema „Relația dintre naționalism și democrație în opera lui Horia Sima”, subliniind caracterul netotalitar al Mișcării Legionare, precum și modiul în care Hpria Sima vedea o posibilă colaborare între naționalism și democrație în fața unor provocări precum globalizarea.

Sosit la eveniment, ziaristul George Roncea, unul din liderii fenomenului civic Piața Universității din 1990, a fost invitat să vorbească, el făcând publică existența unei corespondențe scrise a lui Horia Sima, din anii 1991-1992, care se află în posesia sa. După recitirea, la 20 ani, a acestor scrisori, George Roncea a constatat că Horia Sima a avut dreptate în analiza viitorului societății românești. Tânărul ziarist a dezvoltat o impresionantă analiză a situației politice, economice și nu în ultimul rând geopolitice a momentului, arătând importanța unor nuclee românești de rezistență culturală și spirituală. El exemplificat prin cazul fenomenului Petru Vodă, îndemnând publicul să meargă cât mai des la chilia părintelui Justin Pârvu, unul din cei mai mari duhovnici ai neamului românesc.

Studentul brașovean Alexandru Costache a susținut o impecabilă demonstrație asupra caracterului pur românesc și creștin al Mișcării Legionare, arătând diferențele de esență dintre aceasta și fascismul italian, respectiv nazismul german. Alexandru Costache a sintetizat, de asemenea, modul în care Horia Sima vedea colaborarea dintre naționalism ca doctrină și respectiv democrație ca tehnică de guvernare, făcând în același timp și o prezentare a doctrinei legionare, sistematizată și teoretizată admirabil de Horia Sima în lucrarea cu același nume publicată la sfârșitul anilor 70 în exil.


A urmat o dezbatere în cadrul căreia publicul a putut pune întrebări, aducând în discuție anumite probleme controversate.


Cu acest prilej a fost lansată oficial broșura Declarația Mișcării legionare din 1990, document foarte puțin cunoscut în România, dar deosebit de important pentru buna înțelegere a istoriei recente a țării noastre. Constituind practic linia de politică internă și externă a Mișcării Legionare după 1990 și până în prezent, acest document a fost prezentat de Florin Dobrescu ca o dovadă a maturității și echilibrului politic deosebit, manifestate de Horia Sima ca urmare a unei îndelungi experiențe de luptă anticomunistă.

Pe această cale dorim să mulțimim tinerilor voluntari care au sprijinit realizarea acestei expoziții și au asigurat protocolul necesar desfășurării acestui eveniment. Fără efroturile lor, această manifestare nu ar fi fost posibilă.

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php