Zilele Rezistenței Naționale de la Sâmbăta de Sus. A patra ediţie.

2 97

„Pe cărările Rezistenţei”, o drumeţie montană de trei zile cu plecare de la Bâlea-Lac, prin fereastra Zmeilor şi revenire prin Valea Sâmbetei, în paralel cu o tabără de muncă pe o plantaţie de afine din Viştea de Sus – iată auspiciile sub care a debutat pe 18 iulie 2012, a patra ediţie a Zilelor Rezistenţei Naţionale de la Sâmbăta de Sus, încheiate duminică conform unei tradiţii stabilite în urmă cu 2 decenii de Ion Gavrilă Ogoranu, prin comemorarea luptătorilor în rezistenţa armată făgărăşeană.


Cu un program mult mai diversificat decât până acum şi întinse pe o durată de 5 zile, manifestările au început cu acţiunea iniţiată de inginerul Sorin Olariu, responsabilul Fundaţiei Ogoranu în judeţul Sibiu, respectiv un traseu montan de creastă, sugestiv intitulat „Pe cărările Rezistenţei”, care a durat trei zile, şi la care participanţi din Sibiu şi Bucureşti au atins simbolic Vârful Moldoveanu pe care în 1996 mai mulţi militanţi naţionalişti au amplasat o cruce în memoria luptătorilor anticomunişlti căzuţi în lupta de rezistenţă anticomunistă în acest masiv.

În acelaşi timp, militanţii Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, împreună cu elevii şi studenţii membri ai Cercului de Istorie din Braşov, au organizat o tabără de muncă voluntară pe plantaţia unui fost deţinut politic anticomunist, sprijinitor al grupului Ogoranu, din Viştea de Sus. Sub soarele torid al zilei caniculare de iulie, tinerii au muncit, în linişte şi cu consecvenţă, fiind evidenţiaţi la sfârşit de proprietarul plantaţiei pentru seriozitatea comportamentului lor. Seara, tinerii voluntari, adunaţi în jurul focului de tabără, au cântat cântece din trecutul luptei de rezistenţă naţională, într-o atmosferă de voie bună, camaraderie şi bucurie.

Vineri, 20 iulie, tinerii participanţi au participat la slujba sfintei liturghii ţinute de preoţii Mănăstirii Brâncoveanu în altarul din pădure al Părintelui Arsenie Boca, după care au urcat, vreme de 3 ore, pe Valea Sâmbetei, în munţii Făgăraşului, până la chilia săpată în stâncă a acestui sfânt al Ardealului.

Sâmbătă 21 iulie, începînd cu orele 10,oo şi până spre orele 19,oo, manifestările cultural-ştiinţifice s-au ţinut lanţ în aula Academiei Ortodoxe de la Sâmbăta de Sus. Iar militanţii Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu au reuşit să ofere participanţilor veniţi din toate zonele ţării un program care poate rivaliza cu succes cu acela al unor institute istorice bine plătite din bani publici. Şi aceasta, în condiţiile în care, manifestările FIGO sunt susţinute printr-o logistică modică şi exclusiv prin voluntariatul militanţilor săi.

Manifestările au fost deschise printr-o dare de seamă asupra activităţilor Fundaţiei, susţinută de preşedintele acesteia dl Coriolan Baciu.

În cadrul sesiunii ştiinţifice „Valori perene ale luptei naţionale de rezistenţă”, au fost susţinute comunicări evocatoare ale unor figuri marcante ale luptei anticomuniste care ne-au părăsit în ultimele luni. Astfel, Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei, a evocat figura de luptător neînfrânt şi om de ştiinţă erudit a lui Constantin Iulian, preşedintele Federaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, de care l-a legat o colaborare de peste 15 ani în cadrul Partidului „Totul pentru Ţară” („Pentru Patrie”);

Sile Iordache a evocat, într-un mod emoţionant, efigia de-acum legendarului Gheorghe Jijie, ca unul din tinerii ce a fost 15 ani foarte apropiat marelui luptător;

studentul Alexandru Costache, la rândul său a evocat personalitatea dr. Constantin Iulian aşa cum a fost ea percepută de un tânăr discipol;

şi tot Florin Dobrescu a evocat silueta de patriarh al Mişcării Legionare pe care a lăsat-o în memoria celor ce l-au cunoscut venerabilul Gheorghe Grecu, comandant legionar şi protagonist al celor mai importante episoade de istoria acestei mişcări din 1928 încoace.

Un moment aparte l-a constituit prezentarea cărţii “Citindu-l pe Horia Sima”, a părintelui Marius Vişovan, membru în conducerea Fundaţiei George Manu, care a făcut un mare efort de a fi venit la manifestări tocmai din Maramureş. Reunind eseurile publicate în revista Permanenţe de părintele Vişovan, fiul mărturisitorului închisorilor comuniste Aurel Vişovan, cartea de faţă reprezintă o analiză lucidă, profundă şi stăpânită de o logică impecabilă a scrierilor lui Horia Sima, punînd la dispoziţia cititorilor un adevărat îndrumar în mai buna înţelegere a acestui filosof al Istoriei.

A urmat vernisajul expoziţiei de fotografii şi documente intitulată “Demnitate şi rezistenţă. Constantin Iulian în documentele Securităţii”, cuprinzînd inclusiv inedite documente din arhivele Securităţii care reflectă demnitatea absolută cu care acest erou a înţeles să treacă prin calvarul celor 15 ani de detenţie politică, expoziţie realizată prin munca militanţilor Fundaţiei din Bucureşti, Braşov, Teleorman, Ialomita ş.a..

A urmat o nouă serie de comunicări, de astă dată elevii şi studenţii din cadrul Cercului de Istorie din Braşov care au prezentat eseuri pe tema „Valori naţionale în contextul globalizării”. Tinerii Sabina Zavastin, Dan Florea, Horia Merchean au impresionat publicul prin maturitatea şi profunzimea cu care au abordat comunicările respective.

A fost apoi rândul specialiştilor, al istoricilor, care au venit la prezidiul aulei pentru a susţine alte comunicări ştiinţifice.

Reputatul istoric dr. Corneliu Ciucanu de la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană – filiala Iaşi a Academiei Române, care a onorat manifestările cu prestigioasa d-sale prezenţă, a prezentat o interesantă expunere a complexelor circumstanţe politice, sociale şi internaţionale în care au debutat, la 10 decembrie 1922, marile manifestări studenţeşti, cu un evident caracter anticomunist şi naţionalist, care prin curentul generat au barat pentru mult timp ascensiunea comunismului în această parte a Europei.

Dl. prof. dr. Mihail Albişteanu, cunoscut istoric ieşean, membru al Societăţii Culturale CRONOS şi unul din iniţiatorii grupării culturale din jurul prestigioasei reviste ROST, a prezentat o comunicare pe tema vieţii şi activităţii profesorului „Nae Ionescu”, mentorul elitei intelectuale interbelice.

Interesante aspecte ale relaţiei dintre Biserica Ortodoxă Română şi statul comunist în prima perioadă de după instaurarea dictaturii, au fost prezentate de istoricul Alexandru Ivănuţă de la aceeaşi Societate Culturală CRONOS din Iaşi, care ne-a onorat cu prezenţa d-sale în mod deosebit.

Istoricul Antoniu Marc, de la Muzeul din Deva, a susţinut, la rândul său, o foarte interesantă analiză pe marginea modului în care este percepută Mişcarea Legionară de către societatea românească.

Dl. Cătălin Beltechi, responsabil cu activitatea Fundaţiei în Ţara Făgăraşului, a prezentatcelor prezenţi recent desfăşurata campanie „Un gram din noi pentru un munte de eroi”, în cadrul căreia tinerii braşoveni şi făgărăşeni au străbătut cu o caravană a recunoştinţei satele făgărăşene, acordînd distincţii ca simboluri ale recunoştinţei pentru lupta şi suferinţa în slujba neamului românesc, supravieţuitorilor rezistenţei anticomuniste făgărăşene, foşti deţinuţi politici, sau familiilor acestora în cazul celor decedaţi. Publicul a putut viziona imagini de la această caravană a recunoştinţei şi emoţionantele momente ale oferirii distincţiilor de către aceste vlăstare bătrânilor luptători.

 

Cu acest prilej, în continuarea proiectului, Cătălin Beltechi şi colegii săi au înmânat disctincţiile de recunoştinţă şi dlui Petre Petre, în vârstă de 91 de ani, prezent în sală, fost luptător în grupul de rezistenţă armată anticomunistă Păun-Şercăianu din Munţii Buzăului, care vizibil emoţionant a adresat un cuvânt de neuitat unei înlăcrimate. Au mai fost acordate distincţii, prin reprezentanţi, unor luptători care din motive de vîrstă nu au putut fi prezenţi, printre carte dl Virgil Totoescu de la Siret, precum şi post-mortem camarazilor acestora: Constantin Iulian, Gheorghe Jijie, Gheorghe Grecu, Virgil Mateiaş ş.a..

Dl. Sorin Pura, responsabilul cu activitatea Fundaţiei în judeţul Braşov, a făcut cunoscută extinderea campaniei „Un gram din noi, pentru un munte de eroi”, prin sprijinirea rezistenţei de la Roşia Montană. Concret, filiala Braşov a demarat proiectul achiziţionării unui teren la Roşia Montană şi construirea aici unei cabane, care va fi folosită ca punct de informare turistic, cabană de agrement, punct de informare cu privire la proiectul RMGC sau refugiu montan. Pentru strângerea de contribuţii, voluntarii Fundaţiei Ogoranu vor folosi şi comercializarea de obiecte promoţionele legate de Roşia Montană.

Întreaga manifestare s-a încheiat cu un eveniment editorial de primă importanţă pentru istorici şi piblicul larg. Dl Sorin Olariu, reprezentantul Fundaţiei în judeţul Sibiu, a editat „Antologia cântecelor legionare”, cuprinzînd peste 150 de cântece din perioada interbelică, din timpul războiului, din închisorile şi lagărele comuniste, unele din ele pentru prima oară tipărite, rod al unei ample munci de culegere din surse orale şi consultare a documentelor epocii.

Pe toată perioada manifestărilor, în galeria brîncovenească din incinta Mănăstirii a putut fi vizionată expoziţia „Rezistenţa anticomunistă din Carpaţii româneşti”, cuprinzînd materiale de o calitate deosebită, puse la dispoziţie de dl Şerban Suru, căruia îi mulţumim şi cu această ocazie.

Duminică 22 iulie, după slujba liturghiei ţinută în acelaşi altar din păduricea învecinată, a avut loc, la monumentala cruce de marmură de lângă zidul mănăstirii, ceremonia comemorării partizanilor din rezistenţa armată din Munţii Făgăraşului, conform unei tradiţii iniţiate în urmă cu 19 ani de Ion Gavrilă Ogoranu, liderul grupului de rezistenţă.

Sute de persoane, între care rude ale celor morţi în rezistenţă, dar şi foarte muţi tineri în costume naţionale ori tricouri verzi, purtînd drapele şi descriind flancuri în faţa monumentului, au asistat într-o atmosferă de pioasă reculegere la slujba ţinută de soborul mănăstirii Brâncoveanu, după care a luat cuvântul preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu, care a mulţumit participanţilor pentru prezenţa la a 19 comemorare a luptătorilor în rezistenţa făgărăşeană.

Dl. Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a vorbit elogiind lupta şi sacrificiile celor ce s-au opus Comunismului, dar a ţinut să înfiereze şi ingratitudinea oficialităţilor şi clasei politice de azi faţă de memoria lor şia supravieţuitorilor terorii comuniste.

Tânărul lider al Mişcării Naţional-Creştine din Basarabia, dl. Sergiu Laşcu, a vorbit despre semnificaţia luptei de rezistenţă anticomunistă, arătând că şi în Basarabia au început să fie ridicate monumente în memoria celor căzuţi în confruntarea cu ocupaţia bolşevică, şi exprimîndu-şi dorinţa de cooperare mai strânsă între forţele naţionaliste şi anticomuniste din România şi Basarabia.

Dl. Ioan Roşca, supravieţuitor al rezistenţei şi fost deţinut politic din comuna Mândra, a fost invitat să ia cuvântul, adresînd celor prezenţi îndemnul de a nu uita lupta celor care în urmă cu 6 decenii au îndrăznit să organizeze cea mai amplă rezistenţă anticomunistă din toate ţările ocupate de URSS.

Florin Dobrescu, preşedintele executiv al Partidului Totul pentru Ţară, a reamintit cuvintele lui Ion Gavrilă Ogoranu, care spunea că nu este de ajuns doar să-i comemorăm pe aceşti eroi, ci trebuie să înfăptuim idealurile şi visele pentru care ei au murit.

A fost strigat apelul morţilor din rezistenţa făgărăşeană şi s-au intonat Imnul legionarilor căzuţi şi Imnul rezistenţei făgărăşene. 


2 Comments
  1. Adrian Silviu Mironescu says

    Privesc aceste imagini si cu sufletul sunt alaturi de voi, acasa, intr-o Romanie frumoasa si demna precum muntii Fagarasului sfintiti cu sangele luptatorilor ce nu s-au impacat niciodata cu” renuntarile la vis”. Sa va ajute Dumnezeu si Arhanghelii de acolo de Sus, sa faceti o tara ca „soarele sfant de pe cer”. Doamne-ajuta!

  2. Relu says

    Dar unde este doamna Lucia Baki in comentariile si in fotografii?

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php