George Popescu-Glogoveanu: prezent!

1 132
Din Craiova primim trista veste că ne-a părăsit încă un cavaler al creştinătăţii: George Popescu-Glogoveanu, legionar, fost deţinut politic timp de 21 de ani executaţi sub dictaturile antonesciană şi comunistă, unul din cei care, prin comportamentul lor demn, integru şi plin de dragoste cu care au parcurs acest calvar, au impus în societatea româneascănoţiunea de „sfinţi ai închisorilor”.
Partidul „Totul pentru Ţară”, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti aduce un pios omagiu memoriei luminoase a celui ce a fost camaradul şi fratele nostru: George Popescu – Glogoveanu, prezent!
________________________
Repere biografice
Se naşte la 7 mai 1919, în oraşul Pleniţa, judeţul Dolj, descendent pe linie maternă din familia boierească a Glogovenilor, cu un rol major în revoluţia lui Tudor Vladimirescu din 1821 şi înrudindu-se cu familia de cărturari Ciorănescu.
Între 1926-1930 urmează clasele primare la Şcoala nr. 1 din Pleniţa. În 1931 susţine examenul de admitere la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Tot în 1931 susţine un examen de admitere şi la Liceul Militar Mânăstirea Dealu.
Între 1931-1935 urmează clasele gimnaziale la Liceul Tehnic din Pleniţa şi la Liceul Fraţii Buzeşti din Craiova, un prestigios liceu unde predau profesori specializaţi în Franţa şi Germania. Datorită contextului politic şi a întemniţării timp de 23 de ani, este nevoit, aşa cum s-a întâmplat cu o parte a generaţiei sale, să-şi încheie cursurile liceale după eliberarea din temniţele comuniste, la Liceul Fraţii Buzeşti şi Tudor Arghezi.
La 15 martie 1936 autorul editează revista „Dunărea Albastră”.
Participă la conferinţele organizate de Asociaţia Prietenii Ştiinţei Gh. Ţiţeica, filiala Craiova, fondată de profesorii Constantin Fortunescu şi Charles Logier, unde îi va întâlni pe: Radu Gyr, Constantin Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, I. D. Ştefănescu. În 1938, face parte din Comitetul de Administraţie al Asociaţiei Prietenii Ştiinţei. În 1938-1939, urmează studiile la Institutul de cultură italiană din Craiova, condus de rectorul Paulo Soldatti, un fel de Universitate liberă, după modelul occidental.
Politic, a activat, ca majoritatea elitei intelectuale interbelice, în Mişcarea Legionară. În 1933, întră într-un cuib legionar, iar în 1941 (lunile ianuarie-septembrie) devine şeful Frăţiei de Cruce din Oltenia, organizaţia de tineret a Mişcării Legionare.
Arestat în 4 septembrie 1941, împreună cu fratele său mai mare, de către regimul antonescian, care nu a ezitat să trimită la închisoare elevi de 14-15-16 ani şi având printre capetele de acuzare un caiet de notiţe şi volumul Îndemn la simplitate (1941) a lui Ernest Bernea, trece printr-o lungă experienţă recluzionară. Astfel, străbate o întreagă geografie penitenciară: Craiova, Alba Iulia, Văcăreşti, Târgşor, Noua Culme, Jilava, Periprava, Aiud, unde a stat cea mai mare parte a detenţiei, fiind eliberat în 1964, în urma decretului de amnistie generală. În cei 23 de ani de închisoare neîntreruptă, autorul a cunoscut o mulţime de personalităţi: de la Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Henry Ghica, Alexandru Ghica, Constantin Gane, Profesorul I. C. Petrescu, Istrate Micescu, până la Mircea Nicolau, Iuliu Stănescu, Traian Trifan, Traian Marin, Ilie Niculescu, Valeriu Gafencu, Arsenie Papacioc, Luca Dumitrescu, Ştefan Iacobescu, Alexandru Ştefănescu, viitorul Monah Atanasie.
Din 1990 este secretarul şi, ulterior, vicepreşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Anticomunişti din Craiova (AFDPA).
După decembrie 1989 participă la diverse conferinţe organizate de Fundaţia Profesor George Manu, fie cu ocazia unor lansări de carte, fie cu prilejul rememorării unor personalităţi culturale interbelice. Toate aceste colocvii susţinute de autor vin în prelungirea programului de culturalizare din perioada Societăţii Prietenii Ştiinţei. La 18 mai 1995, cu ocazia lansării primului volum de versuri Radu Gyr. Sângele temniţei. Balade I, ediţie îngrijită de Simona Popa, Timişoara, Editura Marineasa, 1992, George Popescu Glogoveanu susţine, la Casa Studenţilor din Craiova, conferinţa Radu Gyr. Omul, opera şi epoca sa. La 2 octombrie 1993, în cadrul simpozionului dedicat operei şi vieţii lui Radu Gyr, desfăşurat la Liceul Energetic din Craiova, susţine conferinţa Radu Gyr în peisajul naţional şi spiritual românesc. La 17 martie 1994, cu ocazia comemorării a 54 de ani de la dispariţia lui Nae Ionescu, susţine, la Liceul de Artă din Craiova, conferinţa Nae Ionescu, omul, şcoala şi învăţătura sa. La 4 martie 1995, cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naşterea lui Radu Gyr, susţine, la Casa Studenţilor din Craiova, conferinţa Radu Gyr şi balada în peisajul spiritual românesc. La 17 mai 1995, în contextul centenarului Lucian Blaga, conferenţiază, la Liceul de Artă din Craiova, pe tema De la ontologia misterului la viziunea spaţiului mioritic. La 25 septembrie 1995, cu ocazia lansării propriului volum Un filosof al istoriei, la Casa Studenţilor din Craiova, George Popescu Glogoveanu susţine conferinţa despre Prefigurări la structura unui nou eon, conferinţă ce avea să fie tradusă în engleză şi publicată de Traian Golea în buletinul său de studii istorice din California: Reductions to a Structure of a New Aeon ( Romanian Historical Studies, USA, Hallendale, 1995). Aceeaşi carte a autorului avea să fie lansată şi la Librăria Mihai Eminescu din Bucureşti, la 5 octombrie 1995, alături de volumul lui Nicolae Petraşcu, Din viaţa legionară.
La 22 mai 1996, în contextul comemorării unui deceniu de la moartea lui Mircea Eliade, conferenţiază, la Muzeul de Artă din Craiova, pe tema: De la filosofia mitului la sacralizarea istoriei. La 17 decembrie 1996, George Popescu Glogoveanu susţine, la Universitatea din Craiova, conferinţa despre Emil Cioran sau drama de a fi şi a rămâne mereu român. La 19 martie 1997, susţine, la Casa Studenţilor din Craiova, o nouă conferinţă despre Nae Ionescu pe care o va repeta şi la Casa Studenţilor din Cluj, la 17 aprilie 1997. La 5 mai 2005, în contextul centenarului Radu Gyr, susţine, la Teatrul din Craiova, conferinţa Radu Gyr şi balada în peisajul interbalcanic.
Este autorul unor volume semnificative: Reductions to a Structure of a New Aeon ( Romanian Historical Studies, USA, Hallendale, 1995); Un filosof al istoriei (Editura Mahadahonda, Bucureşti, 1995); Sub Sabia Cavalerilor Apocalipsului (volum de memorii, Editura Majadahonda, Bucureşti, 1997); Akademos.-ul naeionescian. Existenţă şi destin (Editura MJM, Craiova, 2006); De la Descartes la Nae Ionescu. O analiză a cartezianismului şi crizele sale majore (Editura Sitech, Craiova, 2006), întrupează modelul origenist în care paradigma culturală coexistă firesc cu cea spirituală, potenţată de altruism şi nobilitate; Pentru o istorie culturală. Societatea Prietenii Ştiinţei (Sitech, Craiova, 2008); Cavalerul de fier al creştinătăţii. Un filosof al istoriei în actualitate (Sitech, Craiova, 2008).
1 Comment
  1. alex says

    Dumnezeu sa il ierte!

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php