Roşia Montană în Parlamentul European. Dezbaterea „Riscurile utilizării cianurii în minerit”

3 121

Marti, 31 ianuarie, la initiativa eurodeputatului PSD, Victor Bostinaru, Parlamentul European a gazduit o dezbatere privind proiectul minier de la Rosia Montana. Conferinta intitulata „Riscurile utilizarii cianurii in minerit: Proiectul Rosia Montana din Romania” a avut ca scop o dezbatere obiectiva asupra proiectului, in conditiile in care, in spatiul public din Romania, nu este asigurata impartialitatea.

Conform eurodeputatului Victor Bostinaru, inclusiv in relatarea acestui eveniment, Televiziunea Romana a demonstrat inca o data partizanatul catre compania care deruleaza proiectul: „Televiziunea Romana a luat cunostinta de organizarea acestui eveniment, insa, din motive pe care nu le comentez, au venit doar in ultimul sfert de ora al dezbaterii. Acel moment, a fost rezervat in afara agendei conferintei, intrebarilor si obiectiilor grupului de sustinatori ai RMGC, care si-au putut exprima punctul de vedere in limitele de timp specifice unei dezbateri in Parlamentul European.

Ceea ce mi se pare cu adevarat socant pentru conditia de televiziune publica este ca aceasta nu s-a referit nicio clipa la continutul dezbaterii, care ii avea ca si contributori pe reprezentanti ai presedintiei daneze a Uniunii, reprezentanti ai Comisiei Europene, precum si pe numerosi specialisti internationali si din Romania.

Iar la final, spre stupefactia participantilor, persoana care decidea cine sa fie intervievat de catre televiziunea publica era Corina Vintan, managerul companiei care face lobby pentru cei de la RMGC. Acest ultim episod demonstreaza inca o data, daca mai era necesar, ca influenta pe care contractele comerciale o au, poate impiedica cetatenii romani sa obtina informatii despre un proiect care vizeaza tara lor” a conchis eurodeputatul Victor Bostinaru.

In cadrul conferintei moderate de catre Victor Bostinaru si eurodeputata suedeza, Marita Ulvskog au luat cuvantul Michel Sponar din partea Directiei Generale pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene, Stephanie Danielle Roth – fosta cercetatoare si redactor sef al revistei britanice „The Ecologist”, Dr. Ing. Stefan Marincea – Cercetator Stiintific Gradul I, fost Director General al Institutului Geologic al Romaniei, Razvan Martin – Coordonator programe Activewatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Jo Leinen – Presedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Daciana Sarbu – Membra a Parlamentului European, reprezentanti ai Ministerului Mediului din Danemarca, precum si eurodeputati si oficiali europeni.

Victor Bostinaru
Eurodeputat S&D, membru PETI si REGI

Proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana este o problema de interes pentru Europa, iar Comisia Europeana trebuie sa fie atenta, mai ales pentru ca, in mai 2010, Parlamentul European a adoptat o rezolutie privind interzicerea generala a utilizarii cianurii in exploatarile miniere din Uniunea Europeana, iar Comisia de Petitii a discutat o petitie privind acest proiect. Acest proiect care urmeaza sa fie implementat in Romania implica o serie de probleme privind mediul, privind anumite prevederi ale Conventiei ESPO si anumite reglementari UE, precum Directiva privind Impactul de Mediu, Directiva Cadru privind apele si Directiva Seveso.

De la inceperea protestelor din Romania, din luna ianuarie, una dintre principalele revendicari ale protestatarilor a fost stoparea proiectului minier de la Rosia Montana. De asemenea, este o problematica de interes european pentru ca este un proiect cu impact transfrontalier, iar Ungaria a comunicat oficial Guvernului Romaniei ca nu este de acord cu acest proiect. Academia Romana, Academia de Studii Economice, Universitatea Babes Bolyai, precum si alte forumuri stiintifice s-au opus acestui proiect cu argumente dar nu au fost luate in seama de Guvernul roman.

Publicul roman nu are acces la informatii obiective privind proiectul, exista un embargo privind informatiile critice la adresa proiectului de care ar fi mandru chiar si regimul Ceausescu. Guvernul roman si dezvoltatorul nu au raspuns concret la intrebarile privind cantitatea de cianuri si explozibil care urmeaza sa fie folosita, la valoarea asigurarii de mediu a proiectului post exploatare, tinand cont ca iazul de decantare din valea Cornei va avea 185 m si va trebui sa reziste pentru eternitate.

Catalin Ivan
Liderul delegatiei social democrate romane din Parlamentul European
Oamenii din Rosia Montana sunt saraci, dar au nevoie de un proiect durabil, nu de un proiect pe termen scurt. Contractul privind proiectul RMGC este secret si mi s-a spus ca am nevoie de un anume certificat pentru a avea acces la aceste informatii. Si ma intreb daca acest proiect este bun pentru romani si daca este vorba despre exploatarea resurselor nationale, atunci de ce este secret? Trebuie sa avem o dezbatere publica serioasa, transparenta si o evaluare independenta a proiectului.

Marita Ulvskog
Vicepresedinte al Grupului S&D din Parlamentul European
Cred ca aceasta discutie privind utilizarea cianurilor in minerit, in special in ceea ce priveste proiectul de la Rosia Montana este importanta pentru ca poate fi un exemplu pentru industria miniera sau pentru alte companii. Stim cu totii despre accidentul de la Baia Mare cand cantitati mari de cianuri au poluat Tisa si apoi Dunarea, fiind inca unul dintre cele mai majore accidente de mediu din Europa. In tarile nordice, de exemplu Suedia, cianura este folosita in industria miniera dar in sistem inchis. Parlamentul European a adoptat o rezolutie privind interzicerea generala a utilizarii cianurii in tehnologiile de minerit si nu a fost o dezbatere usoara. Multi dintre noi urmarim cu atentie sa vedem daca proiectul de la Rosia Montana este gestionat intr-o maniera stricta si cu o viziune ferma pentru protectia mediului, pentru ca o decizie luata pe alte criterii ar putea duce la un rezultat cu impact asupra intregii Uniuni Europene. Avem nevoie de industrie pentru cetateni, dar nu avem nevoie de o industrie care sa ne puna pe toti in pericol.

Reprezentanta Presedintiei Daneze a UE
Uniunea Europeana se confrunta si cu o criza a resurselor si cu probleme climatice. Presedintia daneza a Uniunii Europene considera esentiala dezvoltarea unei „economii verzi” in Uniunea Europeana si o gestionare eficienta a resurselor. In ceea ce priveste industria miniera, Presedentia daneza a UE considera ca prioritati utilizarea celor mai bune tehnologii si eco-inovarea. Este necesara o privire atenta asupra substantelor periculoase folosite in procesul de extractie si a deseurilor rezultate din acest proces, ele trebuie reduse pentru a avea un risc cat mai mic posibil. O prioritate a Presedentiei Daneze a UE o reprezinta controlul si prevenirea accidentelor majore generate de folosirea substantelor periculoase, respectiv Directiva Seveso III.

Jo Leinen
Presedinte al Comisiei de Mediu din Parlamentul European
Am fost la Bucuresti, in noiembrie, si am discutat acest proiect cu reprezentanti ai ONG-urilor, ai Academiei Romane si alte forumuri stiintifice. Folosirea cianurii in industria miniera, in spatii deschise, a cauzat multe probleme si ingrijoreaza pe multi. Parlamentul European a cautat alternative, acestea exista, dar costa mai mult. Acum fiecare trebuie sa judece: sa investesti mai mult si sa cheltui mai mult sau sa ai riscuri de accidente foarte posibile in cazul utilizarii cianurii. Am impresia ca oamenii nu sunt multumiti cu ceea ce se intampla la Rosia Montana.

Michel Sponar
DG ENVI, Comisia Europeana
Directiva privind deseurile miniere a fost adopta, dupa producerea mai multor accidente grave, inclusiv cel de la Baia Mare. Rolul acestei directive este de a preveni pe cat posibil efectele negative ale acestei industrii. Directiva este transpusa in toate statele membre, in afara de Danemarca, unde inca se discuta. Prima conditie a directivei care este obligatorie consta in aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, iar daca nu sunt aplicate, acest lucru inseamna o incalcare a legislatiei europene.

Rolul nostru nu este de a da avize sau de a evalua oportunitatea economica a unui proiect, noi ne concentram numai pe conformitatea legislativa. Orice facilitate de depozitare a deseurilor trebuie sa fie insa avizata. Aceste permise trebuie sa cuprinda un plan de management al deseurilor care, in primul rand trebuie sa previna riscurile deseurilor si sa prezinte cantitatile produse.

O alta conditie a directivei o reprezinta informarea celor care ar putea fi afectati. Statele membre care ar putea fi afectate, au un cuvant de spus in acest sens. O alta conditie obligatorie este aceea conform careia, pe toata durata de viata a minei, inclusiv dupa inchidere, aceasta trebuie sa fie acoperita de o garantie.

De asemenea sunt stipulate limite pentru cantitatea de cianura care poate fi depozitata, faptul ca publicul sau comunitatea trebuie sa fie informata in diferite stadii ale obtinerii avizelor dar si existenta unor planuri de urgenta in cazul producerii unor accidente pentru o mai buna gestionare a efectelor. Toate avizele sau permisele trebuie sa se conformeze acestei Directive. Permisele emise pana in 2006 trebuie sa fie modificate pentru a fi conforme cu Directiva privind deseurile miniere iar depozitarea deseurilor trebuie sa fie din ce in ce mai putin folosita.

Stephanie Danielle Roth
Activist pentru mediu, fosta cercetatoare si redactor sef al revistei britanice „The Ecologist”
Opozitia fata de proiectul minier propus la Rosia Montana este cauzata de coruptia cu care este asociat acest proiect si de distrugerea patrimoniului arhitectural si cultural al Rosiei Montane. Viata minei va fi de 16 ani si va opera 13 milioane tone minereu/an, ceea ce inseamna 500.000 de tone minereu/ saptamana si 70.000 pe zi. Ce inseamna aceste cifre? Ca un termen de comparatie vorbim de echivalentul de deseuri pe saptamana in greutatea a 5 portavioane (de tip USS Reagan). In mina se vor folosi intre 13 si 15 milioane kilograme de cianura de sodiu pe an, in termen de comparatie volumul a 6 piscine olimpice. Mina va emite 134 de kilograme de cianura in aer in fiecare zi de functionare timp de 16 ani. Aceste date sunt din raportul comandat de dezvoltator.

Rosia Montana nu este intr-un desert unde nu ploua sau nu bate vantul. Este o zona dens locuita, aproape de 2 orase mari, intreaga zona avand 602.000 de locuitori. Iazul de decantare va contine metale grele, dar si amoniac, sulfati. Proiectantul nu are in vedere tratarea separat a sulfatilor, aceasta este o practica deficitara.
Daca se va produce o catastrofa atat Guvernul cat si dezvoltatorul isi vor arunca vina unul asupra altuia, iar in acest caz asiguratorul, daca el va exista, va avea toate motivele sa nu acopere pagubele.

Stefan Marincea
fost Director General al Institutului Geologic al Romaniei

Aurul si argintul nu sunt singurele elemente care se gasesc in aceste depozite. Eficienta estimata a extractiei prin cianura integranta folosind tehnica CIL este de 80% pentru aur si 61% pentru argint, dar nici un alt element nu se mai poate recupera prin aceasta tehnica. In opinia noastra, in mare parte bazata pe analizele prezentate de RMGC, 161 tone de Te, 49 tone de Ge, 172 tone de Se, 116 tone de Ta, 777 tone de Ti, 1220 tone de Sb, 29763 tone de Zn si pana la 129 milioane tone de feldspat potasic (conform UE, un element important din punct de vedere economic), au fost ignorate ca potentiale rezerve si nu vor putea fi recuperate prin intermediul tehnologiei propuse de RMGC. Opozantii proiectului, sustinuti de observatiile din teren, au aratat ca iazul de decantare de la Corna prezinta riscuri importante de mediu datorate: alunecarilor de teren (pot fi observate pe versantul estic), prezenta mai multor fracturilor, mai multe decat RMGC a prezentat, permeabilitatea ridicata a versantului stang al Vaii Corna, cu gresii si nu cu formatiuni argiloase, dupa cum se mentioneaza in proiect. Alte critici:

  • Pierderea de materie prima valoroasa si importanta pentru UE
  • Selectia gresita a tehnologiei de prelucrare, cu costuri imense post-exploatare (neglijate in proiect) si cu un abuz inutil de cianura
  • Lipsa de informatii cu privire la recuperarea metalelor prin alte tehnologii (studiu de eficienta)
  • Perioada foarte scurta de functionare a proiectului
  • Lipsa de experienta anterioara in minerit a societatii
  • Studiu incomplet geologic pentru amplasarea iazului de decantare
  • Lipsa unor proiecte similar in curs de derulare
  • Masa imensa de cianura depozitata in iaz

Datorita continutului ridicat de minerale sulfuroase (1,82% S conform raportului RMGC), minereul de la Rosia Montana se va comporta ca un minereu de aur „refractar”, rezistent la recuperarea prin consolidare standard (integral cianura) si la tehnicile de adsorbtie a carbonului. Un echilibru intre minerit si cerintele de mediu trebuie sa fie asigurat.

Razvan Martin
Activewatch – Agentia de Monitorizare a Presei

Avem de a face cu o campanie de propaganda nemaiintalnita, din anii 90, in Romania. Campania de propaganda este cauzata si de criza economica din presa romana, investitorul RMGC fiind printre primii 3 cumparatori de publicitate in presa. Investitorul a sponsorizat excursii pentru formatorii de opinie pentru vizitarea unor mine din Noua Zeelanda. Noi consideram ca aceasta este o metoda de cumparare a constiintei. Niciunul dintre acesti jurnalisti care a plecat in aceste excursii nu a vorbit critic despre proiectul de la Rosia Montana. Sunt folositi asa-zisi experti independenti care publica in presa, dar niciunul dintre acestia nu spun ca sunt contractati de companie. Exista o lipsa de dezbateri in presa romana despre acest subiect, aproape singurele dezbateri sunt sponsorizare de RMGC, moderatorul si agenda dezbaterii sunt desemnate de RMGC. Compania a investit in evenimente culturale si sportive, dar la aceste evenimente ONG-urile care militeaza impotriva proiectului nu sunt lasate sa afiseze bannere. Informatiile critice la adresa proiectului sunt cenzurate de pe site-urile de dezbateri. Am o intrebare pentru reprezentantii RMGC: daca proiectul este atat de bun de ce aveti nevoie de o propaganda atat de costisitoare?

Renate Weber
Eurodeputata din partea Grupului ALDE

Tensiunea sociala pe care a creat-o compania la Rosia Montana, inca de la inceput, este de nedescris. Acolo este o zona cu un patrimoniu arhitectural incredibil pe care nicio autoritate din Romania nu s-a gandit sa-l includa in UNESCO. UNESCO asteapta doar ca autoritatile romane sa faca o solicitare in acest sens. Sunt atatea lucruri negative pe care compania le-a facut la Rosia Montana si pe care ONG-urile au reusit sa le corecteze adresandu-se instantelor de judecata.

Marti, 31 ianuarie, la initiativa eurodeputatului PSD, Victor Bostinaru, Parlamentul European a gazduit o dezbatere privind proiectul minier de la Rosia Montana. Conferinta intitulata „Riscurile utilizarii cianurii in minerit: Proiectul Rosia Montana din Romania” a avut ca scop o dezbatere obiectiva asupra proiectului, in conditiile in care, in spatiul public din Romania, nu este asigurata impartialitatea.

Conform eurodeputatului Victor Bostinaru, inclusiv in relatarea acestui eveniment, Televiziunea Romana a demonstrat inca o data partizanatul catre compania care deruleaza proiectul: „Televiziunea Romana a luat cunostinta de organizarea acestui eveniment, insa, din motive pe care nu le comentez, au venit doar in ultimul sfert de ora al dezbaterii. Acel moment, a fost rezervat in afara agendei conferintei, intrebarilor si obiectiilor grupului de sustinatori ai RMGC, care si-au putut exprima punctul de vedere in limitele de timp specifice unei dezbateri in Parlamentul European.

Ceea ce mi se pare cu adevarat socant pentru conditia de televiziune publica este ca aceasta nu s-a referit nicio clipa la continutul dezbaterii, care ii avea ca si contributori pe reprezentanti ai presedintiei daneze a Uniunii, reprezentanti ai Comisiei Europene, precum si pe numerosi specialisti internationali si din Romania.

Iar la final, spre stupefactia participantilor, persoana care decidea cine sa fie intervievat de catre televiziunea publica era Corina Vintan, managerul companiei care face lobby pentru cei de la RMGC. Acest ultim episod demonstreaza inca o data, daca mai era necesar, ca influenta pe care contractele comerciale o au, poate impiedica cetatenii romani sa obtina informatii despre un proiect care vizeaza tara lor” a conchis eurodeputatul Victor Bostinaru.

Sursa: victorbostinaru.ro

3 Comments
  1. Radu says

    Cat timp cianura este militata de legile europene si se tin niste reguli chiar mai stricte decat acelea atunci nu prea exista pericole. In principal pentru ca , CE a demonstrat ca sub 10pp nu avem pericole

  2. Paul says

    Sunt de parere ca cianura folosita in cantitati mici , cu controale dese incat sa se supravegheze buna desfasurare , nu ar trebui sa trezeasca atata nebunie printre oameni.Sunt tari care folosec cianura de ex. Suedia , Finalnda si totusi treaba s-a desfasurat fara nici o manifestare dezastruoasa ca la noi.

  3. cornelius says

    Iara apar postacii de serviciu ai RMGC. Sunt ca ciuma.

    Bai, dezastru e ca ni se ia aurul si celelalte metale, de catre straini. Sa va iasa din cap ca ar fi alte probleme, ca de ex. cianuri, legislatie etc.

    Voi trebuie sa stiti ca pur si simplu NU VREM ca altii sa ne exploateze. ATAT.
    Si mai trebuie sa stiti, ca daca mai continuati in felul asta, murim cu voi de gat.

    Si mai trebuie sa stiti ca nimeni nu intra in Rosia Montana fara aprobarea poporului. Asa ca nu va mai amagiti mintind peste tot ca niste tradatori de tara ce sunteti.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php