Isărescu va conduce un adevărat CSAT în domeniul financiar. Noua supra-structură se ridică peste Guvern

0 96

O nouă autoritate condusă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va supraveghea sistemul financiar naţional, iar puterile sale sunt atât de mari încât au stârnit ample controverse în spaţiul public. Guvernul a aprobat săptămâna trecută, fără dezbatere publică, înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, organism ce beneficiază de un adevărat drept de veto asupra deciziilor luate de Guvern în domeniul financiar.

Comitetul este format din nouă membri – cinci de la BNR, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern – iar deciziile sale sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, în caz de egalitate de voturi, preşedintele are vot decisiv.

646x404

„Recomandări” obligatorii pentru BNR, ASF şi Guvern

Noua instituţie beneficiază de o totală independenţă faţă de orice altă autoritate publică sau privată, însă „recomandările” sale adresate BNR, ASF şi Guvernului sunt obligatorii şi vor trebui implementate.

„Destinatarii recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligaţia, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, inclusiv în sensul emiterii de reglementări”, reiese din proiectul de lege adoptat de Guvern.

Analistul economic Florin Cîţu nu vede cu ochi buni înfiinţarea acestui nou organism despre care Guvernul susţine că va menţine stabilitatea financiară a ţării.

„Dacă citiţi ce putere are acest comitet o să vă daţi seama că discuţia pe Cod fiscal este doar grenadă de fum. Mie mi se pare mult prea multă putere concentrată în mâinile unor tehnocraţi numiţi politic. (…) Sunt curios dacă cineva din Guvern sau Parlament sau partide politice are o problemă cu asta. Ar trebui. Orwell şi Huxley împreună şi tot nu-şi imaginau o astfel de instituţie. (…) Acest comitet este un fel de CSAT, dar mai şmecher”, a comentat, pe contul său de Facebook, Florin Cîţu.

„Se pare că acest comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului, în numele stabilităţii macroprudenţiale. Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”, a declarat, cu altă ocazie, analistul economic, citat de Digi24.

Privind situaţia din alt punct de vedere, avocatul Gheorghe Piperea susţine că înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este vădit neconstituţională.

„Acest Comitet este, în mod evident, neconstituţional. Asemenea entităţi supra-ordonate Guvernului nu sunt prevăzute nicăieri în Constituţie. Acest Consiliu, de fapt, este un supra-guvern care are drept de veto asupra deciziilor Guvernului, unul mai important şi mai serios decât ar avea Parlamentul. (…) provoacă o adevărată întoarcere în timp, în perioada comunistă, când exista ca organism supra-guvernamental, peste decizia căruia nu se putea trece, Comitetul de Stat al Planificării”, a afirmat avocatul Gheorghe Piperea, citat de B1.ro.

Principalele atribuţii ale Comitetului

Principalele atribuţii ale Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sunt: elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială; colectarea şi analiza informaţiilor, precum şi identificarea, monitorizarea şi analiza riscurilor sistemice la adresa stabilităţii financiare; identificarea instituţiilor şi structurilor sistemului financiar relevante din punct de vedere sistemic; emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilităţii sistemului financiar naţional şi monitorizarea implementării acestora; emiterea de recomandări sau avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic; monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) şi a măsurilor adoptate la nivel naţional ca urmare a recomandărilor şi avertizarilor emise de CERS; emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel naţional a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudenţiale, adoptate la nivelul UE şi emiterea de opinii consultative în domeniul său de competenţă.

Comitetul preia conducerea pe timp de criză

Mai mult, potrivit proiectului aprobat de Guvern pe 22 iulie, acest comitet „va avea responsabilităţi şi în ceea ce priveşte coordonarea gestiunii crizelor financiare în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulţi participanţi la sistemul financiar se confruntă cu dificultăţi care au impact sistemic, precum şi a monitorizării implementării acestora.”

„Mie mi se pare foarte grav ca un comitet să preia conducerea pe timp „de criză”. Cam multă putere pentru nişte tehnocraţi. Eu sunt curios cine spune că suntem în criză. Cum definesc oamenii ăştia criza. Dacă tot ei spun când şi ce este criza este clar… Cea mai simplă estimare pe care o voi face vreodată. Apariţia acestei instituţii nu va asigura stabilitatea financiară. Există o probabilitate foarte mare să accentueze instabilitatea financiară”, a opinat Florin Cîţu.

Poziţia BNR: „Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor”

De cealaltă parte, reprezentanţii BNR văd lucrurile din altă perspectivă: „Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor dacă nu sunt pretenţios – aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF. Va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie”, a explicat, potrivit Digi24, consilierul de strategie al guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Este bună sau nu această „supra-structură” pentru România?

„Am înţeles că această „supra-structură” ar putea cenzura decizii ale Guvernului, de pildă, dar nu şi ale Parlamentului. Bun, e o discuţie întreagă despre asta, dar deocamdată lucrurile nu sunt foarte clare. Aş zice că o asemenea structură nu e constituţională din moment ce poate cenzura decizii ale puterii executive. Pe de altă parte, realist vorbind, cine ar putea să împiedice o clasă politică iresponsabilă să arunce ţara în aer prin măsuri economice hiper-populiste?

Asta-i viaţa. Traversăm vremuri tulburi. Clasa politică imatură, alegători imaturi. Poţi să mai funcţionezi în limitele democraţiei? Într-o ţară civilizată ar fi suficient să ai recomandările Consiliului Fiscal, care nu au putere de lege, şi să eviţi derapajele bugetare ale Guvernului sau Parlamentului. Numai că la noi, hai să fim sinceri, instituţiile statului (Guvernul, Parlamentul) încalcă Constituţia cu seninătate, pentru că nu există sancţiuni şi nici măcar costuri politice”, a declarat, la rândul său, analistul politic Sebastian Lăzăroiu.

Fostul consilier prezidenţial susţine că se află într-o mare dilemă, în care poate „toţi cei şi poate toţi cei care înţeleg cu adevărat situaţia sunt”: „Cum e mai bine? Fără responsabilitate politică reală (pentru că după cum se vede cei pe care-i alegem nu simt că au vreo responsabilitate faţă de alegători, iar majorităţii alegătorilor nici nu-i pasă) sau cu mai puţină democraţie sau hai să-i zicem „democraţie corectată”?”

Dragnea este stupefiat: „Aşa ceva nu se poate. Mi se pare ceva foarte grav”

Întrebat joi seară, la Antena 3, cum comentează înfiinţarea noul organism menit să supravegheze sistemul financiar, Liviu Dragnea s-a declarat surprins de o astfel de iniţiativă, de care susţine că nu ştia, ba chiar l-a întrebat pe moderatorul emisiunii dacă este „o ştire reală”.

„Aşa ceva nu se poate. (…) Eu ce să înţeleg, că nu mai există Guvern, Parlament, Preşedinţie?, toată lumea primeşte, aşa ceva nu se poate. Mi se pare ceva foarte grav, nu pot nouă oameni, indiferent cât ar fi de buni sau de bine intenţionaţi să decidă tot, deasupra Guvernului, deasupra Parlamentului”, a declarat Liviu Dragnea.

sursa: Epoch-Times Romania

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php