Rezistenţa Naţională omagiată din nou la Sâmbăta de Sus.

1 685

DSCF6993 - Copy0

jjjjjŞi în acest an, Zilele Rezistenţei Naţionale s-au desfăşurat la mănăstirea Sâmbăta de Sus, în prezenţa unui mare număr de participanţi, îndeosebi tineri, oameni care manifestă un interes deosebit pentru trecutul recent şi memoria celor ce s-au sacrificat pentru libertatea şi demnitatea poporului român.
A cincea ediţie a manifestărilor a fost dedicată împlinirii, anul acesta, a 50 de ani de la eliberarea deţinuţilor politici anticomunişti, în baza decretelor de graţiere din 1964.DSC_8499 - Copy (2)
Manifestările au început vineri 18 iulie, prin proiecţii de filme documentare în aula Academiei Ortodoxe.
Dimineaţa zilei de sâmbătă 19 iulie a fost dedicată deschiderii oficiale a manifestărilor. Conform tradiţiei, manifestarea a început cu o rugăciune. Părintele Mihail Bobârnat de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus a rostit un impresionant cuvânt, insistând pe valorile esenţiale ale celor care au luptat în rezistenţa anticomunistă – precum credinţa în Dumnezeu, dragostea de neam şi ţară, cinstea, moralitatea şi dragostea de aproapele.

Preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu a adresat asistenţei salutul organizatorilor, vorbind despre semnificaţia deosebită a evenimentului istoric de acum 50 de ani.
A fost prezentat invitatul de marcă al acestei ediţii, dl prof Radu Ciuceanu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, fost luptător în rezistenţa armată anticomunistă şi deţinut politic, care a fost invitat la prezidiu, în atmosfera de entuziasm a celor prezenţi la manifestare. D-sa a realizat o amplă prezentare a celor 3 evenimente istorice care sunt comemorate în acest an, începând cu martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi, continuând cu primul război mondial şi respectiv eliberarea deţinuţilor politici din 1964. El însuşi pătimitor în temniţele comuniste, dl Radu Ciuceanu a realizat o analiză amplă a fenomenului carceral comunist, dar şi al consecinţelor totalitarismului roşu asupra societăţii româneşti de azi.

A fost invitat să vorbească dl dr. Corneliu Boiangiu, reprezentantul foştilor deţinuţi politici din judeţul Dolj, preşedintele Bibliotecii Româno-Americane din Craiova şi fost vicepreşedinte PNL în această zonă a ţării. D-sa a făcut un aspru rechizitoriu acelor instituţii publice şi de drept privat care în ultima vreme insultă memoria martirilor rezistenţei anticomuniste, făcând presiuni asupra autorităţilor pentru retragerea titlurilor de cetăţean de onoare a foştilor deţinuţi politici – aşa cum a fost cazul de la Târgul Ocna, pentru înlăturarea plăcilor memoriale – aşa cum s-a întâmplat recent la Sighet ori pentru defăimarea unor eroi ca Ion Gavrilă Ogoranu, George Manu sau Mircea Vulcănescu, arătând că autorii acestor demersuri sunt chiar fiii şi nepoţii celor care în urmă cu 6 decenii instaurau comunismul alături de armata sovietică.

Dl Florin Negoi, din Curtea de Argeş, a prezentat salutul organizaţiilor de luptători în Revoluţia din decembrie 1989, aducând un omagiu celor ce au luptat în rezistenţa împotriva comunismului şi făcând un apel la unirea eforturilor tuturor celor ce s-au opus într-un fel sau altul totalitarismului roşu pentru promovarea adevărului istoric.

A urmat un moment deosebit de emoţionant: înmânarea distincţiilor „Pentru lupta şi suferinţa românească”. Tinerii Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu au înmânat domnului profesor Radu Ciuceanu această modestă materializare a recunoştinţei pe care tineretul român i-o poartă pentru aportul la lupta de rezistenţă împotriva ocupaţiei comuniste, pentru suferinţa îndurată în temniţe şi pentru prodigioasa activitate pe tărâmul istoriografiei contemporane. De asemenea, a fost înmânată distincţia d-lui dr. Corneliu Boiangiu,  ca semn al consideraţiei purtate pentru lupta dusă pe tărâmul promovării adevărului despre rezistenţa anticomunistă.

Înainte de pauză, dl Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, a prezentat expoziţia „Din lagărul România evadează morţii”, cuprinzând atât documente din arhivele CNSAS ori ale fostelor tribunale militare, dar şi obiecte autentice din universul carceral al gulagului autohton.

Simpozionul „<<Se deschid grele porţi…>> – 50 de ani de la eliberarea deţinuţilor politici” a fost deschis prin expunerea susţinută cu măiestrie de dl prof. univ. dr. Costăchescu de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, care a impresionat asistenţa atât prin bogăţia informaţiilor referitoare la represiunea totalitară şi închisorile comuniste, cât şi prin stilul deosebit al expunerii.

Dl prof Radu Ciuceanu, preşedintele INST, a prezentat fenomenul rezistenţei armate anticomuniste din România – cea mai viguroasă şi îndelungată din întregul fost lagăr comunist -, cu aplicaţie pe rezistenţa de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraşului (grupul Ogoranu) şi pe cea din Valea Cernei, la care a participat personal. Domnia sa a prezentat tineretului din sală nu doar o lecţie de istorie trăită, ci şi una de înaltă moralitate şi dragoste de neam şi ţară.

Dl Sorin Olariu, reprezentantul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu din Sibiu, a dat citire mesajului transmis cu ocazia manifestărilor Zilelor Rezistenţei de Asociaţia româno-spaniolă Majadahonda, organizaţie de prietenie  a refugiaţilor politici români şi a naţionaliştilor spanioli, care a stat la baza construirii în anii 1970 a monumentului ridicat pe locul unde au căzut în 1937 Ion Moţa şi Vasile Marin.

Cercetătorul Doru Enăchescu a prezentat interesante documente din dosarul de Securitate al părintelui Justin Pârvu, ctitorul mănăstirii Petru Vodă şi unul din marii duhovnici ai României.

Tânărul Alexandru Costache, reprezentant al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu din Braşov, a susţinut o comunicare pe tema reeducării de la Aiud (1962-1964).

În final, istoricul Antoniu Marc din Deva a vorbit despre lupta şi sacrificiul generaţiei luptătorilor anticomunişti, pornind de la lucrarea „Imn pentru crucea purtată”, a fostului deţinut politic Virgil Maxim.

Seara a avut loc o dezbatere moderată de preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu, pe tema campaniei de mistificare a istoriei recente venită din partea unor cercuri – în general ale foştilor comunişti sau urmaşilor acestora. Pornind de la axioma că un popor căruia i s-a şters istoria este un popor cucerit, dl Dobrescu a arătat miza uriaşă a acestei campanii şi a expus lista abuzurilor comise de conducerea Institutului Elie Wiesel în ultimii 2 ani, începând cu retragerea titlului de cetăţean de onoare martirului Valeriu Gafencu, şi încheind cu înlăturarea plăcii în memoria grupului de rezistenţă condus de profesorul Aurel Vişovan la Sighet şi anularea acordării numelui marelui gânditor Petre Ţuţea unei străzi din Timişoara. El a arătat că Fundaţia Ogoranu continuă să contracareze aceste lovituri la adresa istoriei noastre recente, exemplificând cu ducerea în instanţă a cazului Târgul Ocna, dar a făcut un apel la întrunirea tuturor organizaţiilor civice care promovează memoria Rezistenţei, pentru a pune la punct o strategie unitară şi eficientă de contracarare a acestei nefaste campanii.

În final, participanţii au petrecut o seară plăcută în ambianţa unei cabane din proximitatea mănpstirii, unde într-o atmosferă relaxată s-au purtat discuţii şi s-au legat prietenii.

Ziua de duminică 20 iulie, Sf Prooroc Ilie – patronul ales de partizanii anticomunişti din Munţii Făgăraşului, a încântat pe toţi cei prezenţi prin frumuseţea costumelor naţionale purtate de tinerii şi copiii prezenţi la comemorarea luptărorilor. Cuvântul părintelui Mihail Bobârnat a adus alinare în sufletele urmaşilor celor morţi în rezistenţă şi a arătat că răul nu trebuie ocolit în toate ocaziile, noi având datoria să ne opunem răului atunci când el afectează pe cei din jur, acest lucru făcându-l şi cei comemoraţi, care nu s-au gîndit doar la mântuirea lor, punând mai presus neamul românesc.

19

Dl Coriolan Baciu a subliniat semnificaţia împlinirii a 50 de ani de la eliberarea deţinuţilor politici din 1964, denunţând presiunile făcute de anumite foruri împotriva memoriei luptătorilor anticomunişti. El a deplâns înlăturarea plăcii memoriale închinate grupului de rezistenţă al profesorului Vişovan, de la liceul din Sighet şi a atras atenţia asupra proiectului de lege prin care se doreşte incriminarea penală a manifestărilor cu caracter legionar, fapt ce va determina reapariţia în România a foştilor deţinuţi politici, la 50 de ani de la graţierea acestora de către comunişti.

Dl Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, prezent ca în fiecare an la această comemorare, a denunţat în termeni duri indiferenţa şi ingratitudinea autorităţilor statului român care continuă să supună la umilinţe pe foştii deţinuţi politici şi familiile acestora.

Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ogoranu, a criticat la rândul său ofensiva de defăimare şi discreditare a eroilor rezistenţei de către forurile guvernamentale, prin Institutul Elie Wiesel, afirmând că în 1989 a căzut comunismul, dar nu au căzut comuniştii. El a cerut celor prezenţi să nu se teamă de aceste presiuni fără precedent şi să fie mândri că sunt urmaşii celor cei au suferit pentru libertatea şi demnitatea poporului român, continuând să le promoveze fără intimidare memoria.

S-a strigat apelul a zeci de participanţi la rezistenţa anticomunistă din toate satele Ţării Făgăraşului, intonându-se imnul rezistenţei făgărăşene şi imnul luptătorilor căzuţi.

S-a lansat, de asemenea, invitaţia pentru comemorarea din 14 septembrie a.c. de la Aiud, unde se va marDSCF7064 - Copyca, de asemenea, împlinirea a 50 de ani de la marile graţieri politice din 1964.

Biroul de presă al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu

24

2

5

DSCF7064 - Copy15 20 21 22

 

 

1 Comment
  1. […] date si fotografii de la evenimentele de comemorare ale zilelelor de vineri si sambata,  gasiti aici si aici. Mai jos, un film realizat duminica, 20 iulie 2014, cu ocazia parastasului savarsit pentru […]

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php