POPOR ROMÂN, nu te lăsa dus la abator!

1 89

Am ascultat într-o zi, în aceeaşi zi, la radio, părerile a doi români, ce e drept cu ”apucături” diverse. Unul dintre ei, transformat, din păcate pentru acest popor, într-un adevărat arhetip politic, îşi făcea campanie electorală. Celălalt, ”educatorul” numărul unu al aceluiaşi popor, demonta la modul absolut spusele primului fără, probabil, să cunoască respectivele aberaţii; nu le cunoştea, nu se referea expres la ele, ci o făcea la modul cel mai firesc posibil.

”Videan-ul”, căci despre acest blestemat tip de politician este vorba, încercând să-şi aşeze partidul în postura de opozant, dar într-o poziţie cât mai confortabilă totuşi, povestea POPORULUI ROMÂN ce trebuie să facă şi cum trebuie să se comporte acum, în apropiatele alegeri, deoarece lui, poporului, îi este rău, ce e drept, dar îi este rău pentru a-i fi mai bine (ce tupeu au!), iar actuala putere nu va reuşi să continue trendul jertfelnic implementat de ei, de alde videanu, jertfă prin care poporul trebuia să treacă spre a nu intra ţara în incapacitate de plată, în faliment adică.
Extraordinar câtă elocinţă, câtă persuasiune (!). Mă rog, intervenţia acestui păcălici a fost de prea lungă durată drept pentru care a avut tot timpul din lume să te ducă pe tine, ascultătorul cel jertfit, pe cele mai înalte culmi ale scârbii faţă de el.

N-a fost uşor să-i tăiem românului 25 % din venituri, zicea acest mare iubitor de popor (!), n-a fost uşor să trimitem acasă atâtea sute de mii de salariaţi, n-a fost usor…, n-a fost usor… Dar trebuia s-o facem pentru că, iată, acum ţara e stabilă – şi dă-i şi zi-i!
Buun. Toate la locul lor (desigur, în concepţia acestor indivizi care mint şi manipulează precum respiră), doar că la câteva minute după stearpa şi mincinoasa lui intervenţie începe să vorbească nimeni altul decât Patriarhul României (nu cred că şi al videan-ului pentru că ăştia nu au nici un Dumnezeu), Prea Fericitul Părinte Daniel. Ei bine, acest prim ierarh al Bisericii noastre Naţionale nu face altceva decât să confirme faptul că România n-avea cum să evite declinul economic pe care l-a înregistrat începând cu anul 2009, dar, şi aici intervine antipodul, ar fi putut foarte bine să-l resimtă mult mai puţin decât se întâmplă în realitate. Cum? Simplu, zice Prea Fericitul, prin existenţa unei solidarităţi perfecte între conducători şi conduşi; prin acceptarea unei stări de jertfă, dar la nivel general; prin predispoziţia poporului la un trai mai prost, dar şi prin abţinerea conducătorilor politici de la a-i mai fura pe conduşi.

Din nou extraordinar, dar de data asta, real, câtă dreptate şi câtă intuiţie (culmea ştiţi care este? Aceea că spaţiul ”de antenă” al Părintelui Patriarh a fost sub sfertul celui destinat păcăliciului, că deh, cu ”televizorul” au minţit poporul!).
Carevasăzică dragi cititori, pe lângă imensele cantităţi de lături pe care politicienii de tip videanu şi le aruncă unii asupra altora (asta ca şi când ar exista vreo cât de mică diferenţă între ei), aceştia, cu ”televizorul”, ne ţin pe noi permanent ”în priză” pentru a înţelege şi a accepta că trebuie să ne fie, acum, rău pentru a ne fi, pe viitor, bine.

Întrebările noastre, însă, sunt:
Pentru ca opinca să se jertfească, exemplul n-ar fi trebuit să vină de la vlădică?!
Pentru ca jertfa opincii să fie cât mai uşor de suportat, n-ar fi trebuit ca vlădica să nu se atingă nici măcar de un fir de păr din drepturile primului?!
Păi, stimaţi concetăţeni, despre ce solidaritate în necaz ar putea fi vorba între români şi videan-ii acestei ţări atâta timp cât ăştia din urmă le fură primilor inclusiv dumicatul de la gură?!

Da, criza economică există la nivel extins pe mapamond, iar noi n-am fi putut face notă disonantă, dar nici n-am fi fost atât de săraci încât aproape că ne-am tâmpit, nici n-am fi ajuns în stări de disperare, pe de o parte, şi de depravare morală şi socială crâncene pe de altă parte, nici n-am fi fost cel mai bolnav popor al Europei şi, mai presus decât orice, n-am fi murit, datorită problemelor economice şi sociale, atât de mulţi dacă PDL-iştii, PSD-iştii, PNL-iştii, etc, acest cancer numit clasă politică post-decembristă, nu ar fi jecmănit banii publici ai ţării mai ceva ca-n codru. Calicia fără limite, împinsă până la nebunie, a politicienilor, coroborată cu dezinteresul total, ba uneori chiar cu scârba acestora faţă de popor, au adus această ţară în pragul falimentului, pentru că păcăliciul politic încerca să ne ”dea asigurări” (ce expresii tâmpite pot folosi!), că România este stabilă din punct de vedere economic, în timp ce în realitate acest stat n-are bani nici pentru a-şi aproviziona spitalele cu piramidoane!

Ne-ar fi fost rău, dar nu aşa de rău, dacă banul public nu s-ar fi furat de către cei puşi spre a-l administra şi chivernisi.
Cândva, prin perioada interbelică (mult asemănătoare cu ceea ce trăim acum), se vorbea despre introducerea pedepsei cu moartea pentru manipulatorii frauduloşi ai bugetului statului. În mod sigur poporul ajunsese la maximă disperare dacă se punea problema aşa, însă, nici un argument omenesc nu poate scuza uciderea unui om chiar dacă cel pe care l-ai omorî te omoară, de fapt, pe tine, dar asta nu-nseamnă că noi, poporul, trebuie să ne lăsăm duşi la abator de aceşti asasini economici cu gulerele lor albe, scrobite cu bani publici de furat. Nici vorbă! Noi trebuie să ne trezim din acest neacceptat de lung somn, să nu ne mai lăsăm minţiţi de toate liftele nesăturabile, probabil, niciodată de atâta avere şi să ne luptăm pentru dreptatea şi adevărul nostru care sunt stări absolut fireşti: când ţării îi merge bine, să-i fie bine şi românului şi politicianului, dar când ţării îi este rău, păi rău să-i fie şi românului, dar, mai ales acum, şi politicianului.

Asta este morala, asta este etica pe care o aşteaptă o foarte mare parte a acestui popor de la conducătorii lui. Problema însă este aceea inspirată de un vechi proverb românesc: ”Pe calul bătrân nu-l mai înveţi în buestru”; lepra asta politică ce doar se roteşte, sub diverse titulaturi care mai de care mai pompoase (vezi UNPR-ul, adică Uniunea Naţională pentru Progresul României!) la conducerea ţării de după ’89, nu va putea aduce niciodată ceva bun poporului. Niciodată. Şi-a dat, de atâtea şi atâtea ori, arama pe faţă. În aceste zile vine din nou în faţa românilor la cerşit. Vrea voturi după care ştie ce are de făcut. Poporul, dacă vrea cu de-adinsul să-şi schimbe în mai bine propria-i soartă, trebuie să-şi schimbe atitudinea radical, să-şi recupereze până la ultimul bănuţ toate valorile de care a fost furat în ultimii 22 de ani (prin confiscarea averilor ilicite şi condamnarea la muncă, în folosul său, a tuturor celor care s-au înfruptat, ilicit, din banul public), şi-apoi să stea de strajă pentru ca niciodată să nu se mai întâmple ca România să fie sugrumată de… români! Pentru asta însă trebuie să schimbe clasa politică.

Ţării ăştia i-a fost bine, în întregime şi din toate punctele de vedere, atunci când a fost condusă de oameni cu frică şi cu credinţă în Dumnezeu. Aceştia trebuie căutaţi şi-acum pentru că ei încă mai există şi ei, în comparaţie cu păcălicii şi criminalii actuali ai poporului, sunt în stare de jertfă faptică şi nu doar declarativă. Jertfă pentru neam şi ţară. Acestea nu sunt cuvinte mari şi nu sunt nici măcar populiste, ci sunt fireşti aşa cum firesc trebuie să simtă liderul politic posibila jertfă pentru poporul său; şi aşa să se şi comporte.

Trezeşte-te POPOR ROMÂN, şi nu te mai mulţumi cu ce cade de la mesele videani-lor, berceani-lor, ori năstaşi-lor şi hrebenciuci-lor (căci ce diferenţă este între ei?!), deoarece drepturile tale fireşti sunt acolo, pe mesele lor. Îndreaptă-te şi întăreşte-te, POPOR ROMÂN şi pune-le ăstora mâna în piept. I-ai şi azvârle-i din palatele în care se lăfăie şi intră tu în ele pentru că ale tale sunt căci din banii tăi sunt ridicate, aşează-te la mesele lor căci din banii tăi mănâncă, du-te şi te doftoriceşte în elegantele şi super-dotatele lor clinici pentru că pe banii tăi se tratează. Hotărăşte-te odată şi astupă-le gura hoţilor care strigă în permanenţă hoţii. Toţi, absolut toţi cei care vin acum să te înveţe că trebuie să mai rabzi şi azi pentru a-ţi fi mai bine mâine, toţi cei care îţi explică acum de ce trebuie să-i votezi numai pe ei deoarece ceilalţi nu au fost buni, toţi ăştia s-au perindat la putere în ţara ta, fiecare de câteva ori, din ’89 şi până azi; şi iată în ce hal a ajuns ţara. De ce i-ai mai vota? Ce te-ar face să crezi că acum se vor comporta altfel decât au făcut-o timp de 22 de ani?! Nu te mai lăsa minţit, POPOR ROMÂN!

Această clasă politică ce alternează la putere de atâţia ani, de fapt numai clasă politică nu poate fi numită. Ăştia sunt orice numai politicieni nu!
Sunt prost pregătiţi din punct de vedere profesional? Intră în prima instituţie a statului pe care o întâlneşti şi te convinge.
Sunt absolut dezinteresaţi de tine, cel pe care ar fi trebuit să te servească la modul absolut? Toată lumea recunoaşte aceasta.
Sunt, cei cărora le merge mintea, aplecaţi exclusiv asupra intereselor personale şi de grup? Dacă nu ar fi fost aşa nu am fi avut multi-milionari şi miliardari doar în câţiva ani şi asta pe fondul prăbuşirii totale a ţării despre care ei nici nu vor să audă.

Ce părere ai, POPOR ROMÂN, dacă te-ai duce la ăştia şi le-ai striga aşa, ceva de genul: ”TOTUL pentru ŢARĂ, nimic pentru noi”, închide ochii şi imaginează-ţi ce reacţie ar putea avea?! Păi, vezi? Hotărăşte-te, deci, şi trimite-i la muncă în folosul tău pe toţi aceşti asasini economici, iar tu ridică-ţi conducători jertfelnici, cu credinţă nelimitată în Dumnezeu şi cu sârg faţă de aproapele. Însă, trebuie să te grăbeşti pentru că tupeul şi calicia acestor îmbuibaţi sunt imense, iar riscul ca tu să nu mai ai, peste o perioadă scurtă de timp, pentru ce te mai ridica este imens!
Dar, Dumnezeu să ajute acestui popor, iar poporul să se ajute, cu credinţă, cu curaj şi cu nădejde pe el însuşi.

Sorin ANDREI 

1 Comment
  1. Alex says

    ~ Rugăciune pentru România ~

    Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care ai venit în lume să ne mântuieşti pe toţi, cu sufletele pline de evlavie, Ţie astfel ne rugăm:

    Îndură-te, Doamne, de ţara noastră şi neamul nostru şi ajută să-şi găsească în sfârşit, calea cea dreaptă. Coboară Duhul Tău cel Mângâietor să ne curăţească întinăciunea şi să ne întoarcă inimile la blândeţea şi frica de Tine, Doamne. Luminează, Doamne, minţile noastre, care din pricina amărăciunilor şi umilinţelor, nu văd calea cea dreaptă. Încălzeşte, Doamne, inimile noastre care, învrăjbite de diavol, au uitat să-şi iubească aproapele şi să ierte vrăjmaşilor.

    Slobozeşte, Doamne, neamul nostru din jugul minciunii, urii, pizmei si egoismului.

    Învaţă-ne, Doamne, să ne rabdam unii pe alţii aşa cum Tu ne rabzi pe noi toţi.

    Stinge pofta celor care pentru binele lor îşi asupresc semenii.

    Încălzeşte-le, Doamne, inimile, tămăduieşte-le rănile şi îmbrăţişează-i în neţărmurita Ta dragoste. Odihneşte, Dumnezeule, sufletele celor care şi-au dat bunul cel mai de preţ pentru credinţă şi dreptate.

    Cu capetele plecate, genunchii îndoiţi şi inimile frânte, ridicăm această rugăciune către Tine, Doamne, Bunule, şi Ţie îţi strigăm: Auzi-ne, Doamne, şi trimite Mila Ta peste neamul nostru românesc.

    Că numai a Ta este puterea şi mărirea şi numai Tu vei întoarce râurile neamului nostru la matca străbună, ca să se laude numele Tău în veac, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

    ~ după o rugăciune cuprinsă în slujbele duminicale ale Bisericii Ortodoxe Române „Buna Vestire” din Sydney ~

    http://rugaciune.amint.ro/

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php