NOTĂ: Prezentul demers publicistic este făcut în cadrul dezbaterii unei chestiuni de interes public, determinate de nenumăratele materiale de presă și luări de poziție a unor persoane publice, începând cu Președintele României, pe marginea legii de modificare a OUG 31/2002, cuprinzând considerații și informații de ordin istoric, care ar putea să constituie resurse pentru un studiu științific pe această temă. Este exlusă orice intenție de promovare a unor idei, concepții sau doctrine care sunt incriminate de actul normative mai sus menționat.
Un articol de Ioana DOBRESCU
Acum un an, în urma parastasului care se organiza din anul 1994 de către foștii deținuți politici la locul unde 14 oameni care nu erau condamnați la moarte au fost victimele unui asasinat politic, au fost ridicați 8 cetățeni români. Luați din casă, din pat, de lângă copii, în zori, cu mascații, cu percheziții în urma cărora au fost ridicate corpuri delicte: cărți de rugăciuni, Valeriu Gafencu, ”Amintiri din copilărie” ale luptătorului în rezistența armată anticomunistă, Ion Gavrilă Ogoranu… Au fost duși la sediile Poliției, li s-au confiscat telefoane, bunuri personale, au fost amprentați și fotografiați față-profil, trecuți în aceeași zi la statutul de inculpați. Cu grave consecințe în plan psihic, moral, social, de imagine, profesional, familial (mai ales că totul s-a făcut cu o mediatizare intense, fiind chemate toate televiziunile pentru a transmite evenimentele). Cu toate eforturile de a se disocia de fenomenul politic cu care nu aveau nici o legătură, acest circ mediatic a fost folosit pentru a crea confuzie și a discredita tocmai memoria unor oameni care s-au jertfit în temnițe, în munți, în lagăre, pentru libertate și demnitate.
Un al doilea lot de 10 persoane a fost supus aceluiași tratament în octombrie. Printre ei, Coriolan Baciu, al căruitată a fost deținut politic și al cărui bunic a fost exterminate, în 1949, la Jilava. Oricât veți căuta pe net, nu veți găsi nimic despre acest nou lot. Am aflat ulterior, din dosar, că mașinile care veneau de la parastasul din 30 noiembrie 2024, la Tâncăbești, au fost perchiziționate. Într-una a fost găsită colivă, lucru menționat în raportul agenților de Poliție, care menționează că provine … “de la pomană”…
În tot acest timp, cu foarte mici excepții, presa și televiziunile prezintă inculpați, pușu sub control judiciar, personaje de toate felurile și culorile cocoțate pe memoria unor oameni care au luptat și și-au plâns morții, după 1989, în liniște, cu demnitate. Astăzi, când aceste fapte se întâmplă ca în anii când ei înșiși erau arestați, discreditați, desființați moral, social, sufletește, fizic, ei nu mai sunt în această lume. S-a așteptat oare acest moment?! Anul trecut a mai fost printre noi, acolo unde ei se reculegeau de 30 de ani în liniște, în prezența organelor de ordine care ”nu au luat măsuri” și “au fraternizat cu inamicul” (cum isteric denunțau oficinele de stânga și presa sponsorizată de partidele politice), ultimul dintre ei, la cei 97 de ani: domnul Demostene Andronescu. N-au îndrăznit să emită și pe numele lui mandat de percheziție și de aducere cu mascații, deși mărturisesc că am avut emoții în acest sens. Nu au îndrăznit să îi facă un nou rechizitoriu în ajun de Crăciun, așa cum figurează în dosarul lotului nostru. Era prea de tot să fie supus, în pragul centenarului, la aceleași măsuri ce îi fuseseră applicate în anii 1950. De fapt, încă nu… Căci nu se știe niciodată. Așteaptă să treacă și dumnealui alături de frații de suferință, pentru a supune pe cei rămași unei noi reeducări. Pentru a fi inculpați pentru un parastas, condamnați pentru o cruce, martori la profanarea unei troițe amplasate pe locul unei crime, aflați în imposibilitatea de a mai face o slujbă creștinească în acest loc unde Ei, mărturisitorii temnițelor comuniste și luptei pentru libertate se adunau pentru a pomeni, printr o jertfă nesângeroasă, suferința tuturor și a pretinde dreptul la liberă exprimare.
Prezența anul trecut, pe 30 noiembrie 2024, la comemorarea sfârșită într-o represiune, a ultimului mohican din comunitatea foștilor deținuți politici care, începînd din 1994, au inițiat și au perpetuat, timp de 30 de ani, comemorarea religioasă de la Tâncăbești, ne-a dat ideea unui demers de cercetare, a unui efort de memorie, o retrospectivă – bazată pe amintirea celor ce au participat în aceste trei decenii la parastase, precum și pe baza analizării documentelor video și foto – în vederea întocmirii unei liste cât mai complete a foștilor deținuți politici și luptători anticomuniști care inițiat și care au participat, de-a lungul anilor la aceste comemorări de la Tâncăbești. Și pentru fiecare din ei, câteva repere biografice, pentru a vedea că nu erau niște oameni fără căpătâi, niște criminali, niște infractori recidiviști. Nu vor lipsi informațiile legate de condamnările lor politice, anii executați, închisorile pe unde au trecut și capetele de acuzare.
De ce? Pentru că, în logica represiunii care a debutat în 7 decembrie anul trecut și care, odată cu intrarea în vigoare a legii prin care OUG 31 / 2002 este completată și modificată la inițiativa lui Silviu Vexler, lege care astăzi este adoptată de plenul Camerei Deputaților, toți acești oameni, foști deținuți politici ai regimului communist, ar fi urmat să fie readuși la statutul de deținuți politici. Ceea ce ar fi fost de un absurd colosal. Cee ace ar fi consfințit apusul libertății și revenirea la sistemul comunist. Și poate tocmai de aceea s-a așteptat, chiar dacă a durat foarte mult – trei decenii! – ca ei să plece, toți, acolo unde nici o legislație penală pământească nu îi mai poate atinge: în Veșnicie. În Istorie, Istoria adevărată, ce nu poate fi falsificată ori interpretată de nimeni.
Iată o parte din lista INCULPAȚILOR. Post mortem. Haideți să vedem împreună cine sunt cei care se adunau la Tâncăbești, din toate colțurile țării și chiar ale lumii, împreună cu câțiva membri ai familiei celor asasinați. Vă vom prezenta câte ceva despre viața și suferința acestora, întrebându-ne ce s-ar fi întâmplat dacă ei ar mai fi fost astăzi printre noi. Nefiind definitivă, lista va putea fi continuată, de noi și de dvs, de aceea vă rugăm să ne trimiteți și roadele efortului dvs. de memorie.
Începem, desigur, cu ultimul supraviețuitor al Gulagului, cel care a scăpat în anul de grație 2024. (Sperăm să nu le vină vreo idee…)
Demostene Andronescu (12 ani detenție politică. Profesor. Scriitor)
Născut la 3 decembrie 1927, la Câmpuri ( Vrancea), fost copil de trupă, Demostene Andronescu a absolvit în 1952 Facultatea de Istorie. Ca urmare a opoziției sale față de regimul comunist, între 1952 şi 1964, cu o întrerupere de câteva luni, a fost deţinut politic, trecând prin temnițele Jilava, Gherla şi Aiud. Ani la rând, după eliberare, a fost nevoit să facă muncă necalificată. Abia în 1969 i s-a permis să-și susțină licența, iar în 1972 a primit un o slujbă potrivită cu pregătirea sa. După eliberare, Securitatea a continuat să-l hărțuiască, până în decembrie 1989. În 1995, versurile din închisoare i-au fost publicate într-un volum (Peisaj lăuntric, Ed. Puncte Cardinale, Sibiu), iar în anii 2000 a publicat volumul de memorii din temniţă (Reeducarea de la Aiud) şi cel de publicistică (De veghe la cumpăna veacurilor, Ed. Christiana, Bucureşti).
Lista foștilor deținuți politici și luptători anticomuniști care au inițiat și perpetuat comemorarea de la Tâncăbești
– Simion Ghinea
– Gheorghe Jijie
– Cătălin Zelea Codreanu
– Iridenta Moța
– Mircea Nicolau
– Ion Stoianovici
– Constantin Iulian
– Tache Funda
– Gheorghe Brahonschi
– Ernest Maftei
– Mircea Moței
– Constanța Moței
– Constantin Anghelescu
– Gherghina (Geta) Anghelescu
– Ion Gavrilă Ogoranu
– Constantin Tănăsescu
– Alexandru Tănase
– Nicolae Purcărea
– Dan Gheorghiu
– Geta Gheorghiu
– Dumitru Lungu
– Ileana Samoilă
– Marcel Petrișor (). Scriitor, profesor de .
– Demostene Andronescu (). Scriitor, profesor.
– Niculina Marinescu-Beți
– Galina Răduleanu
– Nicolae Nicolau (). Medic.
– Aristide Lefa (). Medic.
– Nicolae Cojocaru
– Preot Constantin Voicescu
– Octavian Tomuța
– Preot Alexandru Capotă
– Constantin (Tache) Rodas
– Petre Baciu
– Petre Velescu
– Neculai Păduraru
– Ion (Jenică) Popescu
– Dumitru (Tache) Funda
– Ion Zeană
– Ion Panaitescu
– preot Liviu Brânzaș
– ierom. Justin Pârvu
– Bucur Brașoveanu
– Alexandru Miculescu
– Eugen Hălmăgeanu
– Aurel Pastramagiu
– Traian Popescu – Macă
– Ion Alexandru Băcioiu
– Nicolae Baticu
– Mircea Dumitrescu
– Frone Bădulescu
– Constantin Teja
– Marius Niculescu
– Costică (Titi) Dobre
– Ion (Nelu) Rusu
– Constantin Aurel Dragodan
– Vasile Blănaru Flamură
– Carmen Marinescu
– Ilie Tudor
– Dumitru Comșa
– Nicolae Purcărea
– Teofil Mija
– Atanase Buciuneanu
– Gheorghe Grecu –
