Lacrimile lui Vosganian, comisia lui Zgonea şi eterna clasă politică din România

Respingerea cererii de începere a urmăririi penale pentru fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian de către Senat şi principiile agreate marţea trecută în Comisia parlamentară de cod electoral sunt două ilustraţii paradigmatice ale modului cum clasa politică din România sfidează interesul naţional şi acţionează strict pentru perpetuarea şi apărarea unei caste corupte, care nu vrea să se schimbe şi care se poziţionează deasupra legii.

Un fost ministru al Economiei este acuzat că a favorizat un controversat om de afaceri, folosindu-şi poziţia pentru a-i da acestuia gaz ieftin, creând astfel un monopol. Varujan Vosganian a ţinut o pledoarie patetică în Senat arătând că el este de fapt un patriot care-i susţine pe capitaliştii buni autohtoni, defavorizaţi în relaţia cu capitalul străin. El este liderul providenţial care a salvat industrii muribunde de la moarte, a se citi firma lui Ioan Niculae, cel mai bogat om din România. ”Este greşită ideea că Senatul trebuie să accepte pe bandă rulantă cererile de urmărire penală. Din 1990 pierderile înregistrare în sectorul de stat au fost uriaşe. Parchetul nu a găsit vreun vinovat. Tocmai când o industrie a fost salvată de la dispariţie, atunci s-a găsit o persoană care a subminat economia naţională. O spun cu durere în suflet: patriotismul economic în România este tratat cu neîncredere. La noi trebuie să te justifici pentru că ajuţi o industrie să trăiască. Procurorii au continuat investigaţia şi nu au găsit nimic. Nu a apărut nici cea mai mică suspiciune de interes personal şi corupţie”, a argumentat Vosganian.

Singura preocupare a acestor politicieni este să-şi apere interesele, să se îmbogăţească şi să se apere apoi unii pe alţii de puşcărie. Cum înlăcrimatul Varujan a apărat un monopol privat, şi ei apără monopolul Sistemului asupra politicii ţării, fără nicio empatie sau consideraţie faţă de dorinţele şi interesele populaţiei alegătoare.

Pledoaria lui ne duce cu gândul la versul celebru al lui Eminescu – ”Au de patrie, virtute nu vorbeşte liberalul, de ai crede că viaţa îi e curată ca cristalul”. Ce vrea să spună patriotul Vosganian prin cuvintele de mai sus: că n-a luat nicio şpagă de la Ioan Niculae, ci doar a făcut firmei Interagro un discount din covingere şi iubire de ţară. Problema este că favorizarea unor afaceri dubioase şi finanţarea găurilor negre din industrie prin subvenţii nu sunt o dovadă de patriotism.

Din referatul întocmit de către procurori rezultă că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către suspectul Ioan Niculae şi au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite istorice la plata gazelor consumate. Cu alte cuvinte, Vosganian n-a luat şpagă, dar a transformat Romgaz în furnizor al unui client privat privilegiat şi rău platnic, ceea ce înseamnă că ministrul Economiei a acţionat în interesul lui Ioan Niculae, nu în cel al poporului român. Nici nu mai contează dacă nu a luat şpagă, faptul că i-a acordat gaz la preţuri preferenţiale de la SNGN ROMGAZ unuia dintre băieţii deştepţi care căpuşează sistemul energetic din România este de o gravitate extremă pentru că înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât subminarea economiei naţionale.

Desigur Vosganian beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, dar spaima cu care a cerut colegilor senatori să blocheze cererea DIICOT de începere a urmăririi penale împotriva sa spune multe. Poetul Vosganian a făcut un adevărat spectacol de telenovelă – a început să plângă, a citit acatiste şi a arătat că este un suflet sensibil. E ciudat cum oamenii ăştia nu au nicio sensibilitate când semnează acte în dauna celor pe care ar trebui să-i reprezinte, a ţării lor, dar când sunt traşi la răspundere pentru actele lor şi riscă puşcăria, devin brusc emotivi şi umani.

Ce este mai grav însă în cazul Vosganian este că senatori de la toate partidele – noul PNL, vechiul PSD etc – au votat pentru blocarea ridicării imunităţii colegului lor, împiedicând justiţia să-şi urmeze cursul. Votul din Senat a fost simbolic. În ciuda criticilor din raportul MCV la adresa Parlamentului, în ciuda promisiunilor de schimbare venite pe fondul alegerii lui Klaus Iohannis, noul PNL şi vechiul PSD, cât şi ceilalţi exponenţi ai sistemului, s-au substituit justiţiei şi au decis ei că nu sunt destule probe care să-l incrimineze pe fostul ministru. Adică Parlamentul încalcă separaţia puterilor în stat şi-şi arogă puteri de instanţă de judecată, în dauna justiţiei, iar solidaritatea transpartinică a corupţilor care se tem de puşcărie şi se apără unii pe alţii se manifestă plenar. Degeaba a încercat noul lider PNL să dreagă busuiocul în al 12-lea ceas şi să-i ceară demisia lui Vosganian. Solidaritatea penalilor sistemului şi dispreţul faţă de justiţie, de legi şi faţă de populaţia, care a dat un semnal clar la alegerile prezidenţiale, s-a manifestat încă odată.

Sigur votul în cazul Vosganian poate fi explicat şi prin calcule parlamentare meschine legate de faptul că noul PNL încearcă să schimbe majoritatea la Senat, să-l înlăture pe Tăriceanu şi are nevoie de orice vot. De partea cealaltă, Tăriceanu l-a susţinut deschis pe Vosganian pentru ca şi el numără fiecare vot pentru a-şi păstra scaunul. Tranzacţionarea de voturi nu poate însă sluji ca scuză pentru blocarea actului de justiţie.

Comisia de îngropare a reformei clasei politice

Un alt eveniment simbolic, care arată că actuala clasă politică nu se va reforma niciodată a fost şedinţa Comisiei parlamentare de Cod electoral de săptămâna trecută. Aceasta a manifestat iniţial o mare deschidere faţă de cererile societăţii civile – declarativ – de liberalizare a pieţei politice, de înlăturare a barierelor pentru partidele noi grassroots şi pentru independenţi şi de echilibrare a şanselor acestora în competiţia cu partidele actuale, dar a acţionat exact invers în practică. Zgonea&comp vor reformă, dar să nu se schimbe nimic. Primarii să fie aleşi în continuare într-un singur tur, ceea ce asigură menţinerea baronizării la nivel local, prin faptul că edilii în funcţie dispun de influenţă şi fondurile necesare pentru a se perpetua la putere, pe când contracandidaţii lor sunt dezavantajaţi. De asemenea, menţinerea pragului de 5% la alegerile locale pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni scade şansele primenirii vieţii politice la nivel local prin alegerea unor candidaţi independenţi sau unor partide noi.

Zgonea şi colegii au creat o comisie pentru a îngropa reforma clasei politice şi reforma electorală cerută de populaţie. Îi vedeţi pe exponenţii castei, atât de empatici cu patimile poetului Vosganian, să aprobe înfiinţarea partidelor cu doar trei membri fondatori şi fără criteriu de teritorialitate, să fie dispuşi să devină egali cu partide nou înfiinţate şi candidaţi independenţi – prin reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în toate tipurile de alegeri şi stabilirea unui număr comun de semnături la alegerile uninominale pentru candidaţii partidelor şi candidaţii independenţi? Eu sincer nu-i văd. Singura preocupare a acestor politicieni este să-şi apere interesele, să se îmbogăţească, să se apere apoi unii pe alţii de puşcărie şi să blocheze accesul oricăror concurenţi în politică. Cum înlăcrimatul Varujan a apărat un monopol privat, şi ei apără monopolul Sistemului asupra politicii ţării, fără nicio empatie sau consideraţie faţă de dorinţele şi interesele populaţiei alegătoare.

de Matei Dobrovie Epoch-Times Romania

Comments (1)
Add Comment
  • Zen

    Pacat ca cele 9000 de locuri de munca salvate, acum nu mai semnifica nimic. Poate oferiti un trofeu celor ce au reusit sa inchida combinatele in cele din urma. Si poate aveti un moment de sinceritate sa le spuneti direct oamenilor ca ei nu semnifica nimic pentru voi, ca in Romania un om daca face ceva bun trebuie manjit apoi cu noroi, ca asa am fost noi educati. Rusine domnule Dobrescu!