10 Mai și spiritul Rezistenței anticomuniste

Fiindcă azi e 10 Mai, Ziua Independenței și Ziua națională a Regatului României, iar ieri a fost Ziua Europei – spațiu al democrației și libertății spre care toți supraviețuitorii Rezistenței anticomuniste de după 1989 au năzuit și au militat, redăm pentru relevanța lor trei resurse legate de caracterul democratic, creștin și monarhist al acestui fenomen de luptă pentru libertatea și demnitatea poporului român, față de ale cărui principii și valori rămânem consecvenți.  

Ion Gavrilă Ogoranu: “Întreaga rezistență anticomunistă a avut trei caracteristici:

1. Caracter național. Indiferent de cine a fost inițiată și constituită, militari, legionari, țărăniști, intelectuali, studenți, elevi, țărani, muncitori, preoți, scopul Rezistenței era SALVAREA ROMÂNIEI DE REGIMUL COMUNIST sau măcar salvarea demnității poporului român. Drapelul sub care se lupta era tricolorul. Toți aveau conștiința că reprezintă adevăratul stat român și nu cel impus de Armata Roșie și consilierii sovietici. În acuzațiile ce s-au adus și pentru care am fost condamnați, era și aceea că ne-am însușit atribute ale statului român. Adevărat, așa a fost. Cu această conștiință s-a luptat și s-a murit! De asemenea, aveam conștiința că reprezentam adevărată armată română și si nu cea silită sa cânte, pe strazi, ”O, Moscova, patria mea”.

2. Al doilea caracter a fost cel creștin. Luptând pentru neamul românesc, aveam credința că luptăm pentru prezența lui Hristos în sufletul neamului nostru, pentru valorile creștine, pentru adevăr și dreptate, pentru ca neamul nostru să rămână creștin așa cum a fost în cei 2000 de ani.

3. Caracter monarhic. Luptam pentru o Românie Regală, cu o constituție democratică, în care să se prevadă: drepturi, obligații și libertăți pentru toți cetățenii țării, de orice neam și de orice stare socială.” (Ion Gavrilă Ogoranu,

Declarația partizanului anticomunist Nicolae Trocan, ofițer al Armatei Regale Române, fondator al Mișcării Române de Rezistență din zona Mehedinți, executat la 20 iulie 1953: ”Subsemnatul Nicolae M. Trocan, cu domiciliul în trecut în comuna Zegujani, județul Mehedinți, astăzi nestabil în regiunea Gorj, fiind major conștient de urmările ce vor decurge și în deplinătatea facultăților mintale, declar:

Sunt anticomunist, sunt pentru credința în Dumnezeu, țară și neam, monarhie până în măduva oaselor, că am fost român, sunt român și vreau să mor român, că sunt împotriva tuturor străinilor, fie de orice neam ar fi, care prin dictat doresc să pună sistemele lor sociale, politice şi culturale în dauna poporului nostru, a originilor noastre, a obiceiurilor noastre. Și, mai pe scurt, sunt trup și suflet din trupul și sufletul țării mele.

Aceasta-mi este declarația pe care o semnez.  Vă rog să atașați atât scrisoarea, cât și declarațiile în original, dacă se poate, dosarului meu de la Curtea Marțială Craiova. Am această satisfacție, domnule șef, că oricare ar fi rezultatul cu mine, am ajutat și eu, fie chiar cu o pietricică, la clădirea edificiului România Democrată, în înțelesul adevărat al cuvântului meu de mâine.

Fie ca generațiile viitoare să ia pildă de suferințele noastre, de beneficiile noastre de care mă simt și mai mândru”.

Jurământul grupului de rezistență armată Arsenscu-Arnăuțoiu, care se depunea inițial în incinta schitului Negru Vodă-Cetățuia, iar apoi la adăposturile din Muntele Roșu, în fața locotenent-colonelului Gheorghe Arsenescu și ieromonahului Pimen Bărbieru:

“Jur credință Regelui Mihai I, jur că nu voi divulga organizația, iar cel care o va divulga va fi executat, atât el cât și întreaga familie. Așa să-mi ajute Dumnezeu”.

anticomunismcrestinismdemocratierezistenta anticomunista
Comments (0)
Add Comment