ZIUA EROILOR. Povestea „Mormântului celor fără de mormânt”

Istoricul Memorialului „Mormântul Celor Fără de Mormânt”

Una din inițiativele foștilor deținuți politici anticomuniști de după 1990 a fost realizarea memorialului de la Balaciu. Era vorba de ideea mai veche a ieromonahului Adrian Fãgeteanu, fost deținut politic și unul din marii duhovnici ai Bisericii românești. El și-a dorit refacerea mănãstirii Piteșteanu, situată între Urziceni și Slobozia, în lunca Ialomiței, foarte aproape de înălțimea numită Piscul Crăsanilor, unde în interbelic George Vîlsan descoperise ruinele unei cetăți dacice, pe care a identificat-o ca fiind Cetatea Hellis. Mănăstirea de la Balaciu fusese desființată în perioada comunistă și transformată în anexă pentru creșeterea puilor a Gospodăriei Agricole de Stat (GAS). Pãrintele Adrian Fãgețeanu era atras de această mănăstire datorită apropierii sale de Piscul Crăsanilor, având o pasiune deosebită pentru istoria dacilor. Proiectul său era mai amplu, vizând ridicarea, în vecinătatea mănăstirii, a unei academii ortodoxe destinate studenților creștini (aceasta nemaifiind realizată), precum și edificarea unui memorial dedicat tuturor eroilor neamului românesc ale căror morminte nu sunt cunoscute.

Între 1992 si 1995, sub egida Asociației Foștilor Deținuți Politici, s-a desfãșurat în fiecare varã o amplã tabãrã de muncã și educație, prin care au trecut numeroși foști deținuți politici (majoritatea lor activi și în Fundația Buna Vestire), dar și multi studenți, care au contribuit la construirea acestui memorial. Coordonatorul tehnic a fost dr. ing. Constantin Iulian, fost deținut politic, un apropiat al părintelui Adrian Făgețeanu, iar comandant al taberei de muncã a fost numit Emanoil Paraschivaş, supranumit de tineri „Bunicul”, de asemenea fost detinut politic.

Realizat dupã planurile arhitectului Anghel Marcu, la rândul lui fost deținut politic, monumentul situat între Mãnãstirea Balaciu și Cetatea Hellis este conceput ca un imens platou circular de beton (din lipsa fondurilor nu s-a mai putut realiza acoperirea cu travertin sau marmură) cu diametrul de 20 m, pe marginea cãruia sunt amplasate scaune de priveghere, tot din beton, asemenea sactuarelor dacice de la Sarmisegetusa. În centrul discului uriaș se aflã un sarcofag si o cruce de marmurã, suplã, parcã tâsnind spre Cer, în stilul celorlalte cruci realizate de Anghel Marcu (la Sâmbãta de Sus, la mormântul lui Nae Ionescu de la Cimitirul Bellu etc.). O micã portiune circularã în jurul sarcofagului adãposteste pãmânt din toate locurile unde au avut loc bãtãlii sau morți martirice ale unor eroi ai istoriei românești: Sarmisegetusa, Podul Înalt, Rãzboieni, Cãlugãreni, Prunaru, Câmpia Turzii, Majadahonda (Spania), Jilava, Aiud, Canalul Dunãre-Marea Neagrã etc..

În liniștea specificã întinderilor seci ale Bãrãganului, priveliștea acestui memorial este una tulburãtoare.

Din 1996, în fiecare an, de Ziua Înãlțãrii Domnului (Ziua Eroilor), vechii luptãtori în Rezistența Naționalã Anticomunistã și tinerii adepți ai idealurilor lor se adunau aici, pentru a cinsti memoria celor cãzuți în lupte sau prin trãdare, pentru credința strãmoșeascã și neamul românesc. Din cauza faptului că Înălțarea Domnului nu este, oficial, zi liberă, și ca urmare a dispariției bătrânilor deținuți politici, după anul 2005 adunarea de la Balaciu a început să nu se mai țină. Unii localnici din vecinătate au furat piesele de beton cilindrice de pe marginea memorialului, acestea fiind necesar să fie refăcute. În acest moment, cu excepția crucii și sarcofagului central, discul de beton este supus unui proces de degradare, ca urmare a intemperiilor vremii.