NOTĂ: Prezentul demers publicistic este făcut în cadrul dezbaterii unei chestiuni de interes public, determinate de nenumăratele materiale de presă și luări de poziție a unor persoane publice, începând cu Președintele României, pe marginea legii de modificare a OUG 31/2002, cuprinzând considerații și informații de ordin istoric, care ar putea să constituie resurse pentru un studiu științific pe această temă. Este exlusă orice intenție de promovare a unor idei, concepții sau doctrine care sunt incriminate de actul normative mai sus menționat.
Iată o parte din lista INCULPAȚILOR. Post mortem. Haideți să vedem împreună cine sunt cei care se adunau la Tâncăbești, din toate colțurile țării și chiar ale lumii, împreună cu câțiva membri ai familiei celor asasinați. Vă vom prezenta câte ceva despre viața și suferința acestora, întrebându-ne ce s-ar fi întâmplat dacă ei ar mai fi fost astăzi printre noi. Nefiind definitivă, lista va putea fi continuată, de noi și de dvs, de aceea vă rugăm să ne trimiteți și roadele efortului dvs. de memorie.
Galina Răduleanu (1933-2025). Medic psihiatru. Fost deținut politic
S-a născut în 1933 la Bălţi, Basarabia, în familia preotului Boris Răduleanu. În 1944 avea să se refugieze din calea ocupației sovietice, în România, unde şi-a continuat studiile. In 1950 este dată afară din toate liceele din țară și cu greu a reușit să-și mai continue studiile.
Tatăl său a fost arestat 1960, fiind condamnat la 10 ani închisoare. In același an este condamnată si Galina Răduleanu la 7 ani detenție, împreună cu fratele și cumnata. A executat patru ani, trecând prin închisorile Jilava, Oradea și Arad, fiind eliberată în 1964. Nu a făcut parte din Mișcarea Legionară, însă în închisoare a apreciat comportamentul și atitudinea morală a deținutelor politice legionare.
După Revoluție, a participat la protestul-maraton din Piața Universității din 1990, iar în anii ce au urmat s-a implicat în susținerea Alianței Civice, a organizației foștilor deținuți politici, a Comisiei de investigare a abuzurilor psihiatrice din perioada comunistă (alături de prof. dr. Aurel Romila), dar și în Fundația “Buna Vestire” și Partidul “Pentru Patrie”. Apropiată de Ion Gavrilă Ogoranu, Galina Răduleanu a nutrit față de acesta o admirație deosebită, considerându-l tipul românului desăvârșit și implicându-se, după moartea acestuia, în perpetuarea comemorării anuale de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus și în activitatea Fundației care poartă numele eroului anticomunist. A ctitorit o biserică în sudul Basarabiei, în regiunea aflată astăzi în componența Ucrainei, acolo unde românii au rămas minoritari.
A scris și i-au fost publicate 3 cărți: „Repetiție la moarte”, „Jurnalul unui psihiatru” și „Întoarcerea în adâncuri după aproape un secol”. Dumnezeu a luat-o la El pe 11 noiembrie 2025, scutind-o suferința de a asista la intrarea în vigoare a noii legi Vexler și la distrugerea-savrilegiu a troiței de la Tâncăbești, unde se oprea întotdeauna să aprindă o lumânare și să facă o rugăciune.
În imagini: Galina Răduleanu și Ioana Dobrescu la troița de la Tâncăbești, în seara de 23 august 2024.