România, condamnată din nou la CEDO pentru tergiversarea dosarului Revoluţiei

În timp ce în România magistraţii Înaltei Curţi şi Procurorul General interimar încă se mai gândesc dacă să redeschidă sau nu dosarul Revoluţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat din nou România, constatând că ancheta în acest dosar a fost superficială.

Cadavre ale victimelor Revoluţiei din decembrie 1989 (AFP/Getty Images)

CEDO a condamnat marţi, din nou, statul Român pentru tergiversarea dosarului Revoluţiei. Curtea s-a pronunţat în 17 cauze conexate în dosarul „Elena Apostol şi alţii contra România”, relatează timpolis.ro.

Cei 17 care s-au adresat CEDO sunt cetăţeni români cu vârste cuprinse între 31 şi 81 de ani din Bucureşti, Măgurele şi Reşiţa care s-au plâns de lipsa de anchete eficiente faţă de reprimarea violentă a protestelor anti-guvernamentale care au avut loc în 1989 în Bucureşti şi Reşiţa, şi în timpul cărora rude de-ale lor au fost ucise.

Potrivit Realitatea TV, CEDO a concluzionat că ancheta în acest dosar a fost superficială şi a decis ca fiecare reclamant din dosar să primească o despăgubire în valoare de 15.000 de euro.

Reamintim că, în octombrie 2015, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei.

În motivarea deciziei, procurorii au afirmat că „persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat”, iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioada a fost „caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos”.

Procurorii au mai susţinut că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc., iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii „nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare” etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa „netipice” cum sunt.

Revoltaţi de clasarea dosarului Revoluţiei, toţi membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 Decembrie s-a adresat Înaltei Curţi cerând redeschiderea dosarului. Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Teodor Mărieş, la ÎCCJ au fost depuse circa 300 de plângeri.

Luni, 22 februarie, după ce preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a depus o nouă plângere împotriva rezoluţiei de clasare, procurorul general interimar Bogdan Licu, a anunţat că va cere dosarul Revoluţiei de la Înalta Curte, pentru a-l reanaliza.

sursa: Epoch Times

Comments (0)
Add Comment