Radu Preda: „25 de ani nu s-a reuşit să facem pasul de la vorbă la faptă”

La 25 de ani de la Revoluţie, România nu are încă un muzeu al crimelor comunismului şi, mai mult, recursurile la memorie vin din iniţiative personale, nu ale instituţiilor, a expus joi, Radu Preda, una din dramele majore ale acestei ţări care, dacă-şi va uita istoria, va fi condamnată să o repete.

„În România de astăzi nu avem politici memoriale integrate, nu avem o cultură a memoriei cotidiene. Am încercat, anul trecut, când s-au împlinit 25 de ani de la căderea comunismului să vorbesc cu instituţiile statului, să punctăm măcar de o manieră vizuală câteva locuri ale acestei memorii, de pildă fostul sediu CC al PCR. Răspunsurile instituţiilor au fost între evazive şi inexistente”, a declarat joi Radu Preda, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Într-o alocuţiune susţinută la sesiunea ştiinţifică „Generalul Nicolae Rădescu, erou al războiului de întregire a neamului 1916 – 1918, simbol al rezistenţei naţionale împotriva comunismului şi fascismului”, organizată de Fundaţia Română pentru Democraţie, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi Asociaţia „General Nicolae Rădescu”, Radu Preda a reamintit că în România nu există o politică memorială consistentă, toate recursurile publice la memorie fiind iniţiative personale, nu ale instituţiilor statului.

„Mi-aş dori ca instituţiile, nu persoanele, să îşi pună problema propriilor lor istorii. O istorie a academiei, a ministerelor. Aşa se poate ajunge la o istorie sinceră, o politică consistentă memorială pentru că în cei 25 de ani de la căderea comunismului am avut de a face numai cu iniţiative personale. Ori, aceşti martori ai istoriei dispar iar transferul de responsabilitate memorială trebuie să-l preia nu doar o generaţie care nici nu era născută în perioada comunismului ci, în egală măsura şi instituţiile”, a precizat directorul IICCMER.

Radu Preda a mai anunţat că IICCMER pregăteşte o expoziţie destinată atât publicului român cât şi celui american şi a făcut un apel la cei ce deţin „artefacte, documente” să ia legătură cu Institutul, mai ales că acest efort memorial şi expoziţional vine în întâmpinarea unui efort mult mai mare care priveşte înfiinţarea unui Muzeu al crimelor comunismului în România, paralel cu înfiinţarea unui Memorial naţional al luptei anticomuniste, la Jilava.

„Povestea muzeului crimelor comunismului este una lungă şi faptul că 25 de ani nu s-a reuşit să facem pasul de la vorbă la faptă, arată în sine cât de anevoios este drumul memorial şi că este vorba de o tranziţie memorială pe care la un moment dat trebuie să o declarăm închisă pentru că în felul în care ne ignorăm figurile şi momentele istorice se reflectă nu atât faptul că nu am înţeles nimic din trecut cât, mai cu seamă, că nu avem o viziune pe viitor„, a concluzionat Preda.

sursa: Epoch-Times Romania

Comments (0)
Add Comment