26 iunie, Ziua Drapelului Naţional

Ziua Drapelului Naţional se sărbătoreşte în fiecare an, pe data de 26 iunie. În 1834, în urma intervenţiilor domnului Ţării Româneşti, Alexandru Dumitru Ghica, Poarta Otomană aprobă folosirea de către oştirea acestei ţări a drapelului tricolor. Acesta avea culorile roşu, galben şi albastru, dispuse orizontal, însă inegale. Astfel, prima jumătate era roşie, având pe ea mai multe stele aurii, iar partea inferioară se partaja în mod egal între galben şi albastru. În centrul drapelului era plasată stema Valahiei, respectiv acvila cruciată. Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998.

Un prim moment în istoria instituirii Tricolorului ca drapel al autorităţilor de stat l-a constituit fixarea în cadrul Regulamentelor Organice a steagurilor celor două ţări româneşti: Moldova – roşu şi albastru, Ţara Românească – galben şi azur.

După aceea, revoluţia din 1848 a prilejuit afirmarea drapelului tricolor drept cel mai reprezentativ însemn naţional al băştinaşilor din vechea Dacie. Unul din primele decrete ale guvernului provizoriu, de la acel moment a stabilit înfăţişarea steagului ţării. Astfel, decretul din 14 iunie 1848 preciza: “steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben şi roşu. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri, cât şi pe monumentele şi decretele publice se va compune din două cuvinte: “DREPTATE – FRĂŢIE”.

La data de 13 septembrie 1863, cu prilejul aniversării a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii s-au distribuit unităţilor militare noi drapele tricolore. Domnitorul patriot Alexandru Ioan Cuza a rostit atunci o impresionantă cuvântare în cadrul căreia a definit cu alese cuvinte steagul ţării: “Steagul e România ! Acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii, unde se vor naşte copiii noştri !… Steagul este totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României”.

Aceste steaguri din 1863 cuprindeau tricolorul dispus pe orizontală, roşu fiind plasat în partea superioară. În centrul lor era gravată stema unită – acvila cruciată şi capul de bour, compoziţie menită a atesta noul statut politic al ţărilor române. Cele două steme reunite pe acelaşi steag erau înconjurate de o eşarfă ce avea înscrisă deviza “HONOR ET PATRIA”. Pe steag era ţesută şi iniţiala domnitorului.

Comments (1)
Add Comment
  • calin eugen

    M-am bucurat mult,cand am primit cate un stegulet ,la parastasele celor adormiti in nadejdea invierii neamului romanesc!