ION GAVRILĂ OGORANU – PREZENT, LA 14 ANI DE LA DESPĂRȚIRE! Imagini de la funeraliile eroului.

0 863

În amurgul zilei de 1 mai 2006, camaradul Coriolan Baciu mă anunța telefonic că dragul nostru bădia Gavrilă se stinsese, încheind astfel socotelile cu o boală galopantă care, în câteva luni, îi măcinase tot organismul. Fusese lucid până în ultima clipă, Coriolan plecând de la Galtiu cu 15 minute înainte ca Moșu să se stingă… Era pe drumul de întoarcere la Alba Iulia, când tanti Anuța îl sunase să vină înapoi, căci se terminase totul…
Am simțit atunci că a plecat în veșnicie o legendă, luând cu sine toată încărcătura acelor ani în care o mână de tineri scrisese, pe crestele Carpaților, epopeea demnității neamului românesc… Simțeam că se stinge, cu el, o epocă, un ev al identității noastre, și că vom rămâne mult mai săraci, în lupta grea care ne aștepta.

Și totuși, la moartea lui Gavrilă, atunci, la catafalcul său, în biserica din Galtiu, cu toții ne-am simțit mai puternici. Prezența sa nevăzută și sprijinul său celest aveau să ne fie armură și spadă în încleștarea din care, la rândul nostru, avem îndatorirea de a ieși biruitori sau morți. Știut fiind că războiul erei ce va să vină va fi, din anumite considerente, mai dificil poate decât cel dus de ei, atunci, în crugul veacului trecut, cu arma în mână.

Pentru că, spre deosebire de ei, care luptau pe înălțimile albastre și pure, noi ne zbatem, nefericiți, prin mlaștinile deznădejdii unei lumi aflate în putrefacție, unde duhul fetid al morții rânjește la orice colț, îmbiind simțurile cu drogul plăcerilor pierzătoare de suflet… Dușmanul este astăzi pretutindeni, în toate, chiar și în noi înșine, și doar cei ce vor primi harul Duhului vor putea deosebi duhurile. „Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh. Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să 

rămâneţi în picioare.” (Efeseni 6:12-13)
Iar crezul și lupta lui și a camarazilor lui căzuți în munți, cu arma în mână, sau risipiți în hrubele temnițelor reci, ne vor fi în veci îndreptar și Testament.
Să credem în învierea României!
 
Imagini de la funeraliile lui Ion Gavrilă Ogoranu. Galtiu, 5 mai 2006.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Camarazii de gardă la catafalc: Mitică Comșa și Nicu Mazăre, foști deținuți politici.
 
 
 
Coriolan Baciu, ucenicul lui Ion Gavrilă Ogoranu, executorul testamentar al acestuia
Virgil Totoescu, vechi camarad de luptă al lui Ogoranu, vicepreședintele Partidului Pentru Patrie (Totul pentru Țară)
John Halmaghi, din SUA, vechi camarad al lui Ogoranu
Soția și sora mai mare a lui Ion Gavrilă Ogoranu
 
Mesajul rectorului Universității Tehnice din Cluj Napoca
 
 

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php