“Limba este intaiul mare poem al unui popor”: 53 de ani de la moartea NATIONALISTULUI Lucian Blaga

0 96

blaga

Astăzi se împlinesc 53 de ani de la moartea lui Lucian Blaga, filozof naţionalist, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. A activat în organizaţia “Prietenii Legiunii”, organism care grupa simpatizanţii mişcării întemeiate de Corneliu Codreanu.

Lucian Blaga s-a născut într-o familie numeroasă de preoţi în 9 mai 1895 în satul Lancrăm, lângă Sebeş, în comitatul Sibiu, care pe vremea aceea ţinea de Imperiul Austro-Ungar.

A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea. Deasemenea a studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 și 1920, obținând titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soție.

În articolele sale jurnalistice şi în operele artistice apără ideea de românism şi se arată preocupat se soarta conaţionalilor din Transilvania.

În anul 1926 a intrat în diplomație, ocupând succesiv posturi la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena.

În 1937 este ales membru al Academiei Române cu discursul de recepţie “Elogiul satului românesc”.

Tot din acelaşi an, Lucian Blaga împreună cu fratele său devin membri ai asociației „Prietenii Legiunii”. O altă dovadă a ataşamentului său faţă de cea mai mare mişcare naţionalistă din România interbelică este şi faptul că a dedicat drama sa istorică „Avram Iancu” (1934) lui Corneliu Codreanu, fondatorul Legiunii Arhanghelul Mihail.

La puţin timp după instaurarea regimului bolşevic, a fost îndepărtat de la catedra de filozofie a Universităţii din Cluj şi a lucrat în cadrul Academiei Române ca bibliograf. Nu îi mai sunt publicate volumele și preferă să se ocupe de traduceri. Va fi mereu hărţuit de Securitate.

A scăpat de închisoare la intervenţia unor oameni de cultură, după cum mărturiseşte chiar fiica poetului, Dorli Blaga, într-un interviu pentru Historia. “Ştiu de la CNSAS că figura pe lista lui Dej de a fi închis. L-a salvat istoricul Constantin Daicoviciu, care a negociat cu Dej salvarea lui. Nu ştiu ce-au vorbit, la ce-a renunţat Daicoviciu ca să-l salveze pe Blaga sau ce a făcut pe gustul lui Dej. Se întâmpla în anii ’50. I-au organizat şi percheziţii, îi căutau manuscrisele la Biblioteca Academiei. El scria la birou, dar nu lăsa niciodată manuscrisul la serviciu. Le lua în servietă şi le aducea acasă. Era vorba, la un moment dat, să facă o percheziţie şi acasă, dar le ascunsesem cu soţul meu într-o altă locuinţă. Am făcut pachet manuscrisele, iar soţul meu, Tudor Bugnariu, a tras un sertar cu scrisori de la cucoane. A luat pachetul şi l-a băgat sub scrisori într-un sertar fără chei, fără nimic”, povestea aceasta în urmă cu câţiva ani.

A fost propus la Premiul Nobel pentru literatură, se pare la sugestia altui mare filozof naţionalist, Mircea Eliade. Propunerea a venit din partea unor oameni de litere refugiaţi din România comunistă. Autorităţile de la Bucureşti nu au susţinut acest demers şi au blocat candidatura sa.

Lucian Blaga a murit în 6 mai 1961, în Cluj, fiind înmormântat în ziua sa de naștere, 9 mai, în cimitirul din Lancrăm. Sursa: FrontPress.ro

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php