Legea antilegionară încalcă libera exprimare. Miting contra interzicerii lui Eliade, Ţuţea, Noica şi Cioran. Înfiinţarea Asociaţiei Noilor Deţinuţi Politici.

În ciuda gerului năprasnic, în Piaţa Universităţii din Bucureşti s-a desfăşurat o manifestaţie în apărarea libertăţii de exprimare, grav ameninţată de proiectul de lege iniţiat de Crin Antonescu, de interzicere a manifestărilor şi organizaţiilor cu caracter legionar.

Prin această manifestare culturală, organizatorii – Fundaţia Buna Vestire şi Partidul „Totul pentru Ţară”, au dorit să aducă în atenţia publică acest proiect de lege care de săptămâna viitoare va intra în dezbaterea comisiilor permanente din cadrul Senatului.

Participanţii, unii din ei veniţi din Braşov, Prahova, Teleorman etc., au purtat drapele tricolore şi portrete ale unor personalităţi de marcă ale culturii româneşti, ale căror opere vor fi, cel puţin parţial, interzise în urma acestei legi, revenindu-se astfel la situaţia din perioada regimului comunist, când aceste opere erau prohibite. Mircea Eliade, Cioran, Petre Ţuţea, Pe un banner verde scria cu litere mari: „Mişcarea Legionară nu e fascistă”.

Începută cu o rugăciune a părintelui Gheorghe Calciu, spusă de reprezentantul unui grup de creştini veniţi din judeţul Prahova, manifestarea a continuat cu audierea unor documente audio de mare importanţă pentru istoria recentă a României. Imnurile Gărzii de Fier, precum „Sfântă tinereţe legionară”, interzise până în 1989, au răsunat în Piaţa Universităţii, împreună cu cuvântarea lui Corneliu Zelea Codreanu din 24 iunie 1927. Florin Dobrescu, unul din organizatori, a precizat că este vorba de înregistrări pe plăci de patefon, salvate după 1945 de cei care au reuşit să fugă din România comunistă, şi editate sub formă de vinil în 1970 de emigraţia română din Paris, un exemplar fiind expus la sediul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu.

Florin Dobrescu a arătat că a vorbi despre Mişcarea Legionară, a prezenta adevărul istoric, înseamnă a face istorie, înseamnă act de cultură, şi nu poate constitui infracţiune, aşa cum se întâmpla în timpul regimurilor totalitare. Aceasta în condiţiile în care proiectul de lege al lui Antonescu merge până la a stabili, în expunerea de motive, care este “adevărul istoric general recunoscut”,fapt inadmisibil  într-un regim democratic. Stabilirea adevărului istoric revine cercetătorilor, istoricilor, şi nu unui guvern sau parlamentului. A lăsa la latitudinea procurorilor stabilirea „adevărului istoric” reprezintă un atribut al regimurilor dictatoriale, a arătat Florin Dobrescu.

Florin Dobrescu a arătat că, şi în lipsa acestei legi, se petrec deja abuzuri şi îngrădiri ale drepturilor constituţionale: cele două acţiuni de dizolvare a Partidului „Totul pentru Ţară” şi dosarul penal deschis conducerii acestuia, retragerea prin abuz a titlului de cetăţean de onoare al oraşului Târgul Ocna pentru Valeriu Gafencu, blocarea acordării numelui lui Petre Ţuţea unei străzi din Timişoara, acţiunea agresivă de discreditare a lui Ion Gavrilă Ogoranu ori presiunile, inclusiv penale, pentru demolarea troiţei lui Codreanu de la Tâncăbeşti.

Alexandru Onofrei, din partea Fundaţiei „Buna Vestire”, a dat citire unor fragmente din operele lui Eliade, Cioran, Noica, Ţuţea, duhovnici precum Arsenie Papacioc, Iustin Pârvu, Dumitru Stăniloaie ş.a., în care aceştia s-au exprimat în mod elogios la adresa Mişcării Legionare şi lui Corneliu Zelea Codreanu, arătând că aceste afirmaţii vor constitui culpă penală după intrarea în vigoare a controversatului proiect de lege.

 

Alexandru Costache, reprezentant al Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, a făcut referire la ameninţarea care planează asupra literaturii memorialistice a foştilor deţinuţi politic legionari, care acum se regăseşte în rafturile librariilor şi reprezintă un îndreptar de morală şi un punct de plecare pentru cercetarea istorică a anilor stalinizării, motiv pentru care nu trebuie despărţită prin cenzură de public şi de cultura şi istoria României, această intenţie reprezentând o abominaţiune. El a mai făcut referire la unele dispoziţii din interiorul proiectului de lege care prevăd sancţiuni penale pentru abordarea publică a unor teme creştine şi naţionale asimilate legionarismului, lăsându-se astfel poarta larg deschisă confuziilor şi interpretărilor variate şi contradictorii, întrebând retoric, prin referire la etosul legionar care a fost unul puternic ancorat în eshatologia creştină, dacă viitoarele discursuri publice precum cele referitoare la învierea neamului vor constitui fapte penale în cazul adoptării acestei legi.

Florin Dobrescu a arătat că proiectul de lege nici măcar nu este creaţia lui Crin Antonescu, autorul fiind Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel, care se străduieşte din vara lui 2012 să-l promoveze în Parlament. Gestul lui Antonescu se înscrie în strategia acestuia de a atrage bunăvoinţa anumitor cercuri de lobby internaţional înaintea unei preconizate vizite în Israel, în perspectiva candidaturii la alegerile prezidenţiale din toamnă.

Dobrescu a dat citire punctelor de vedere ale Partidului „Totul pentru Ţară” transmise deja celor 4 comisii ale Senatului, arătând că, din 1990 încoace, legionarii şi urmaşii acestora au constituit un factor de stabilitate şi un partener viabil la siguranţa naţională a statului român. Urmând recomandările lui Horia Sima, trasate din occident după 1990, legionarii au renunţat la susţinerea manifestaţiilor de stradă şi la orice vendetă politică, contribuind la stabilitatea internă în beneficiul consolidării statului şi integrării României în concernul Europei civilizate şi alianţei nord-atlantice. Această atitudine a fost o continuare a constantei atitudini de după 1945 a Mişcării Legionare, care a constituit un partener al aliaţilor occidentali în proiectele acestora de stăvilire a ofensivei sovietice în Europa. Episodul paraşutării echipelor de legionari de aviaţia militară SUA fiind un reflex al acestei constante atitudini. Înfiinţarea Partidului „Totul pentru Ţară” şi a Fundaţiei „Buna Vestire” după 1990 sunt indicatori ai voinţei legionarilor de a se încadra în ordinea legală a statului de drept.

Florin Dobrescu a arătat că interzicerea penală a legionarismului va genera radicalizarea elementelor naţionaliste în România, care în situaţia reprimării nejustificate de către stat a formulelor tradiţionale, legale şi transparente ale legionarilor, vor determina apariţia unor forme radicale şi subversive de acţiune, faţă de care reprezentanţii Mişcării Legionare nu vor mai putea avea nici un control, şi care vor ameninţa stabilitatea statului r0mân.

În final, în virtutea libertăţii de exprimare, s-a dat posibilitatea participanţilor să ia cuvântul. Au vorbit tinerii Dan Grăjdeanu din Ploieşti care a îndemnat pe cei prezenţi să fie buni creştini şi buni cetăţeni, aceasta însmenând a fi legionar; Florin Gheorghe, din Bucureşti, care a reamintit că Radu Gyr este iniţiatorul înfiinţării Teatrului Evreiesc din Bucureşti, în timpul guvernării legionare; Florin Alexandru, student, care a citit emoţionante poezii de temniţă ale poetului legionar Radu Gyr.

A fost anunţată înfiinţarea Asociaţiei Noilor Deţinuţi Politici din România, care va asigura consilierea şi suportul persoanelor care vor avea de suferit ca urmare a exprimării propriilor convingeri, efect al unor legi precum cea antilegionară, cea a calomniei etc.

Manifestarea s-a încheiat prin gestul simbolic al aprinderii de torţe şi candele în memoria miilor de legionari căzuţi victime ale represiunii celor 3 dictaturi din secolul trecut, în memoria cărora s-a intonat Imnul legionarilor căzuţi.

Manifestarea s-a desfăşurat fără incidente, într-o atmosferă de perfectă ordine, spirit civic şi legalitate, fapt apreciat la final şi de reprezentanţii Jandarmeriei care au asigurat, conform legii, paza acestui miting legal.

Biroul de presă al Fundaţiei Buna Vestire

Alexandru Onofrei

foto: Florian Cristache; Victor Dogaru