Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Arhivă pentru categoria: Social

Cultul Strămoșilor nu se negociază! Ziua Eroilor în Cimitirul Eroilor Români de la Valea Uzului!

NU guvernul decide unde au murit Eroii Români, ci Istoria. Negocierile politice nu pot șterge sângele românilor.

Există o întreagă dezbatere pe tema amplasamentului Cimitirului de la Valea Uzului, dacă acesta aparține de Bacău sau de Harghita; bineînțeles că aparține de Bacău, căci așa spun actele cadastrale, DAR nu această chestiune pur tehnică contează cel mai mult! Adică dacă prin absurd ar aparține de jud. Harghita, Eroii Români nu mai încap în cimitir? S-ar schimba cumva Istoria? S-ar spăla sângele luptătorilor? Nu am mai avea voie să-i cinstim pe militarii români din cele două Războaie Mondiale? Pai dacă mâine guvernul hotărăște în urma negocierilor cu UDMR ca Cimitirul aparține de Harghita ce facem? Liviu Dragnea negociază cu UDMR, dar nu negociază un ”teren”, ci un principiu de fapt: „Instituțiile statului trebuie să aşeze la masă în zilele următoare pentru a stabili în primul rând grăniţuirea, pentru că acolo este o dispută între două localităţi, una din Harghita şi una din Bacău, Dărmăneşti şi Sânmartin, dacă nu greşesc, care-şi dispută un teren. Unii spun că pe un cimitir existent au venit şi au pus peste nişte morminte existente nişte cruci şi spun că e profanare de morminte, alţii spun că nu, că e terenul lor. Problemele astea nu se rezolvă aşa. Astea sunt chestiuni cu o simbolistică foarte mare şi aici trebuie foarte multă cumpătare, înţelepciune şi toată lumea aşezată la masă să vadă care este de fapt hotarul”, a declarat Liviu Dragnea. Domnu Liviu, un Hotar este pe Tisa și celalalt pe Nistru. ”De la Nistru pân’la Tisa” așa cum spunea Eminescu și cum spune Istoria este teritoriu românesc. De la Nistru până la Tisa pământul este plămădit cu oasele si sângele Sfinților, Eroilor, Martirilor și Voievozilor noștri. Pe tot acest Teritoriu se pot înălța Cruci în memoria lor, pe tot acest Teritoriu, noi, românii, avem Datoria să-i cinstim așa cum se cuvine. Domnule președinte PSD, partid de guvernământ, aici nu este vorba de o ”dispută” între Sânmartin și Dărmănești, de parcă te-ai duce acolo să vezi cui te adresezi dacă vrei să cumperi un teren pentru a-ți face o vilă în plus. Mai rămâne să întrebi cât costă și dacă e extra sau intravilan… noi nu cerem voie unui primar din Sânmartin să-i comemorăm pe eroi, căci nici Eroii nu au cerut voie nimănui să moară pentru Țară. Nu au mers pe front cu „bună ziua, ne dați voie să ne jertfim?” 

De Ziua LOR vom fi acolo! Și nu numai atunci, ci ori de câte ori vom putea să punem la mormintele lor o lumânare, o icoană sau un steag tricolor. Suntem în România, de la Nistru până la Tisa, răspundem în fața morților noștri Prezent!

sursa :Magazin Critic

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș cere MApN să intervină pentru finalizarea lucrărilor la Cimitirul Internaţional al Eroilor din Sfântu Gheorghe

…Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), împreună cu majoritatea societății românești, au luat la cunoștință cu indignare de o nouă și regretabilă acțiune antiromânească.

 

Pe un drum deja de mult călcat, într-un șir de manifestări previzibil și crescent orchestrate, o mână de extremiști maghiari au punctat din nou la capitolul atitudine antiromânească ostentativ afișată. Noul act antiromânesc a avut loc în centrul României, în Valea Uzului, la marginea județului Bacău, în cimitirul militarilor căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial. Un cimitir internațional, multietnic.

Imboldul a fost dat de scrisoarea lui Kelemen Hunor prin care solicita, la începutul lunii mai, premierului Viorica Dăncilă să oprească denigrarea memoriei soldaţilor maghiari şi să intervină pentru oprirea deciziei Primăriei Dărmăneşti de amplasare a mormintelor soldaţilor români în cimitirul de la Valea Uzului, unde sunt îngropaţi soldaţi maghiari. A urmat apoi apelul instigator către secui al președintelui Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, care spunea: „În ultimii 100 de ani am învățat că dacă nu ne organizăm noi înșine problemele noastre, o să le organizeze statul care înconjoară ținutul secuiesc. (…) Ni s-a terminat răbdarea, pentru că acțiunea celor din Dărmanești n-a fost o greșeală administrativă, ci în mod foarte neomenesc au vrut să ne calce sufletele, să batjocorească sufletele eroilor noștri. Noi vrem ca ce au adus aici cei din Dărmanești, să le ia de aici și să dispară, vrem ca să refacă cimitirul cum a fost înainte. Să organizăm împreună paza cimitirului. Împreuna cu primarul Antal Arpad, în seara de 16 mai, ne deplasăm și noi acolo, ca în dimineața următoare(17.05), să fim primii, și totodată ,,gazde bune” și să-i primim pe ,,zilieri”. Nu ne lăsați să fim numai noi doi, haideți să fim cât mai mulți.”

Dorind să-și manifeste opoziția față de amenajările ce s-au făcut acolo pentru a omagia pe eroii militari români, indivizi (care au fost identificați ulterior de către Poliție) au îmbrăcat crucile românești în saci negri din plastic – genul celor care se folosesc pentru depozitarea gunoiului; la fel au procedat și cu monumentul din cimitir. Evident că este vorba de o acțiune dușmănoasă nouă, confirmată și prin lovirea și hărțuirea verbală a doi militanți pentru drepturile românilor din zonele unde suntem numeric minoritari: George Simion și Cosmin Iosub, în data de 17 mai a.c., cu care ne solidarizăm. Protestăm pe această cale împotriva unor asemenea manifestări și ne exprimăm încrederea că justiția va sancționa pe cei vinovați de asemenea fapte de profanare, de huliganism, de violență.

După cum se știe, această acțiune nu este una izolată, întâmplătoare. După evenimentele din Decembrie 1989, s-a creat o adevărată tradiție să avem în țara noastră acțiuni de acest gen. Formațiunile politice și civice maghiare, organizațiile de toate felurile ale acestei minorități naționale au fost, și sunt uneori, stindardul unor acțiuni ce încalcă flagrant prevederile legislației românești și a celei europeane. Împotriva unor asemenea fapte, atitudini și stări de lucru, FCRCHM și-a exprimat și își exprimă vehement opoziția, cerând sancționarea drastică a lor, de către instituțiile abilitate ale statului român, și condamnarea fermă de către opinia publică, instituțiile de cultură, liderii de opinie și mass- media.

Conducerea FCRCHM solicită intervenția autorităților locale, județene și naționale, pentru sancționarea celor vinovați și intrarea în normalitate. Ne adresăm, în primul rând, Ministerului Apărării Naționale care are datoria de a veghea la cinstirea ostașilor români căzuți pe câmpurile de bătaie de-a lungul vremii și de a nu permite ca memoria lor să fie întinată.

Cu acest prilej, reînnoim solicitarea adresată Ministerului Apărării Naționale de a interveni în finalizarea lucrărilor de reamenajare a Cimitirului Internațional al Eroilor din Sfântu Gheorghe, lucrări care au fost întrerupte de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, din aceleași considerente de intoleranță față de eroii nemaghiari, din peste 10 țări europene, ale căror rămășițe pământești sunt îngropate în acest loc.
Condamnăm intervenția conducerii UDMR și a unor instituții din Ungaria, pentru creearea unei pseudo–probleme interetnice, în contradicție cu legislația și practica românească și europeană privind organizarea cimitirelor internaționale, unde își dorm somnul de veci militari din mai multe țări.

 

Biroul de presă al FCRCHM
Sfântu Gheorghe, 19 mai 2019

Când a postat articolul despre copiii orfani și restrângerea avortului în România comunistă, Foreign Policy a ales să mintă

Redactorii sau proprietarii revistei au dreptul să își exprime și să facă lobby pentru poziția lor pro-avort, au dreptul să facă lobby împotriva legii din statul Alabama, dar nu au dreptul să mintă folosind tragedia unor copii orfani. Niciun un adevăr și nici un bine nu au nevoie să fie apărate prin minciuni în care se folosește manipulator durerea unor oameni.

Tragedia copiilor orfani din România comunistă nu se datorează restricționării avortului la cerere în 1966-1989, ci efectelor comunismului asupra societății. Lipsa de dragoste între oameni și ura de clasă au generat și numărul record de avorturi în România și în celelalte state comuniste, și numărul de orfani, și lipsa de îngrijire acordată copiilor orfani.

Autoarea articolului, Amy Mackinnon, și editorii Foreign Policy ar fi putut foarte ușor sa înțeleagă asta, comparând statisticile statelor comuniste cu cele din statele occidentale și SUA.
Și ar fi înțeles asta din cartea „White on Black” scrisă de Ruben Gallego, premiată cu Russian Booker Prize. Este povestea unui copil care, atenție!, a fost dus la orfelinat de bunicul său, șeful Partidului Comunist din Spania, care a mințit-o pe mama sa că a murit copilul. Bunicul l-a dus la orfelinat pentru că avea paralizie cerebrală și îi era rușine cu el. Ruben s-a întâlnit cu mama lui 30 de ani mai târziu și locuiește acum în Spania.

Avortul și răul tratament al orfanilor au aceeași cauză: lipsa de dragoste și abuzul față de o persoană care nu se poate apăra. Ambele ne dor la fel de mult, iar mișcarea pro-viață se întemeiază pe înțelegerea că orice persoană umană este unică și egală în demnitate cu toți ceilalți oameni și e firesc sa fie ajutată când se află în situații dificile. După chipul lui Dumnezeu este și bărbatul și femeia, și copilul unor părinți bogați și copilul unor părinți săraci, și un geniu și p persoană cu o gravă afecțiune psihică, și copilul nenăscut și copilul cu dizabilități.

Pentru cei care nu cunosc câte avorturi LEGALE s-au făcut în perioada restricționării parțiale a avortului în comunism, iată numerele:

1967: 205.783
1968: 220.193
1969: 257.496
1970: 292.410
1971: 341.740
1972: 380.625
1973: 375.572
1974: 334.621
1975: 359.417
1976: 383.220
1977: 378.990
1978: 394.636
1979: 403.776
1980: 413.093
1981: 427.081
1982: 468.041
1983: 421.486
1984: 303.123
1985: 302.838
1986: 183.959
1987: 182.442
1988: 185.416
1989: 193.084

Sursă: http://www.johnstonsarchive.net/po…/abortion/ab-romania.html

Numărul total al avorturilor în perioada 1967-1989 când avortul a fost restricționat este 7.409.042.

Pentru cei care vor sa înțeleagă că viața în orfelinatele din Romania era ca viața din orfelinatele din Uniunea Sovietică, unde avortul era nerestricționat, URSS fiind campioana mondială la rata avortului, iată câteva citate din cartea „Copilărie amară” de Aleksandrî Ghezalov:

„Recent, am vizitat orfelinatul din Suzdal, de unde ieşisem cândva neîndemânatic şi cu picioarele strâmbe. Amintirile m-au copleşit: am revăzut geamurile sparte, grinzile pe care au încercat cândva să mă spânzure, am văzut iazul secat, lipsit de viaţă.”

„Educatoarele nu mă iubeau, reciproca era valabilă. Înţelegând că nu voi mai reuşi să fiu un pisoi în mâinile lor, mă aventuram. Cu toate acestea, ele întotdeauna aveau copii preferaţi, pe care în grupă nimeni nu-i prea avea la inimă, dar nici nu-i sâcâiau în mod deschis. Ei mâncau bătaie cel mai adesea spre seară.”

„Aducându-mi aminte de confraţii mei din orfelinatul trecutului, înţeleg că până în ziua de azi au supravieţuit doar câţiva – cei care au reuşit să sară din timp de pe poteca lunecoasă. Ceilalţi fie au fost împuşcaţi, fie arşi. într-un cuvânt, au murit destul de mulţi oameni.”

„La orfelinat, în copilărie şi, mai târziu, la vârsta adolescenţei, se simte deosebit de limpede inutilitatea şi lipsa valorii. Oricât de mult ţi-ai dori să fugi, să te încui undeva, acest sentiment devine o cruce pe viaţă, un stigmat pe care-l poţi ascunde sub tunsoare sau înveli într-un palton scump.”

Cartea „Copilărie amară” este disponibilă aici.

 

de Alexandra Nadane AlexandraNadane.ro

Societatea Avram Iancu: Protest împotriva dezafectării statuii lui Mihai Viteazul din Oradea

Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din România protestează împotriva lipsei de responsabilitate civică, patriotică şi culturală a primarului Ioan Bolojan şi a Consiliului Local al municipiului Oradea demonstrate prin dezafectarea statuii-simbol a marelui Voievod Mihai Viteazul din Oradea pentru a pune în locul ei un simbol “mai superior” (pleonasm care li se potriveşte celor care au “reuşit” să gândească această schimbare) relatează NapocaNews

Protestăm pentru faptul că făptuitorii acestei profanări a unui simbol de căpătâi al istoriei noastre – pentru că la urma urmelor faptul este o profanare – nu s-au gândit că prin acest gest nu realizează o “dreptate istorică”, o reparație morală – de a repune în locul de odinioară statuia regelui Ferdinand – deoarece nu se poate face dreptate printr-o altă nedreptate şi printr-o impietate faţă de un alt simbol al măreţiei istoriei româneşti. Şi aşa, statuia regelui Ferdinand este alta, nu cea interbelică, deci restaurarea situaţiei de atunci, din 1924, este din păcate un artificiu care va purta pecetea hotărârii arbitrare a administraţiei prezente, nu se poate întoarce istoria pentru a pleca de la momentul iniţial. O ţară întreagă a văzut cu strângere de inimă – este epoca imaginii – cum este retras simbolul Mihai Viteazul, pus pe trailer, pentru a face loc unui alt simbol “mai superior”, conform concepţiei celor sus-amintiţi, care nu s-au gândit l-a ofensa adusă românilor prin această faptă. Însuşi regele Ferdinand nu ar fi aprobat acest fapt, deoarece l-a slăvit pe Mihai Viteazul şi imediat după Marea Unire a vizitat Câmpia Turzii, mergând să se închine la locul unde marele voievod unificator şi-a găsit sfârşitul.

Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din România protestează şi împotriva lipsei de responsabilitate civică, patriotică şi culturală a celor de la Ministerul Culturii care au dat avizele necesare Primăriei Oradea pentru această faptă care nu ţine de demnitatea Culturii, de profesionalismul instituţiei guvernamentale româneşti. De cei de la Inspectoratul de Cultură al judeţului Bihor ce să mai vorbim.

Dat fiind faptul că se creează un precedent periculos, când se iau hotărâri arbitrare de către o majoritate politică ajunsă la conducerea administraţiei unui municipiu sau a unei localităţi, prin acest precedent o altă majoritate politică sau etnică ajunsă la putere poate opera tot în sens arbitrar cu alte sau cu aceleaşi simboluri pe care le-au schimbat ceilalţi şi întrucât la Ministerul Culturii pot fi – după cum se vede – persoane care nu au habar de problemă sau de consecinţele actului aprobării lor, România se va afla în permenanţă sub semnul nesiguranţei şi provizoratului până şi în domeniul care semnifică şi onorează o naţiune, cel al Culturii.

Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din România face apel la întreaga societate românească să nu admită astfel de derapaje ale vieţii administrative şi politice a ţării, pentru instaurarea unui climat de stabilitate şi normalitate instituţională şi democratică”, se arată într-un comunicat semnat de conducerea societăţii: Tiberiu Groza, Ioan Tuhuţiu şi Vasile Lechinţan.

„1984” – 2019. Lumea de azi depășește cu mult imaginația lui Orwell. Fiecare dispozitiv, de la ceasuri până la frigidere, e din ce în ce mai conectat la Internet și transmite un documentar în timp real al vieții noastre către toate imperiile Big Brother

Kalev Leetaru, profesor asociat la George Washington University Center, semnează un articol în Forbes în care arată cum unul dintre cele mai cunoscute romane ale sfârșitului de secol XX, care a introdus în cultura modernă termenul „Big Brother”, a profețit lumea de azi. O lume distopică în care ne vom regăsi mai mult decât oricând dacă vom reciti cartea britanicului, tipărită în anul 1949.
Cel mai faimos roman al lui George Orwell, „1984” va împlini, luna viitoare, 70 de ani. Privind înapoi la predicțiile sale și la starea lumii de astăzi, cât de mult a avut dreptate în predicțiile sale privind starea de supraveghere distopică în care fiecare cuvânt este monitorizat,  în care discursul care nu este acceptat este șters, în care istoria este rescrisă sau eliminată cu totul, iar oamenii pot deveni „non-persoane” din cauza opiniilor neagreate de cei aflați la putere?  Iată că predicțiile lui Orwell au fost înfricoșător de precise”, scrie Kalev Leetaru.
Redăm mai jos analiza profesorului american, preluată de pe ActiveNews:
În 1984, statul decidea ceea ce constituia un discurs acceptabil în menținerea ordinii societății.
În 2019, există un mic grup de companii private din Silicon Valley și directorii lor care exercită puterea absolută asupra a ceea ce ni se permite să vedem și să spunem în mediul online.
În 1984, existau doar câteva țări cărora le aparțineau majoritatea cetățenilor lumii/
În 2019, există doar câteva imperii social media cărora le aparțin majoritatea „netizens” (utilizatorii de internet -n.red) lumii.
În 1984, statul conducea supravegherea și cenzura discursului.
În 2019, companiile social media desfășoară armate uriașe de moderatori umani și de algoritmi care supraveghează utilizatorii 24 de ore din 24, semnalându-i pe cei care comit „crimele de gândire” și ștergându-le existența. Cei care comit prea multe crime de gândire sunt exilați la  statutul de „persoană fără personalitate” de către aceleași companii private, fără nici o intervenție sau chiar în contradicție cu voința statului și fără nici un drept de apel.
În 1984, celor care săvârșeau crime de gândire deosebit de grave, li se ștergea orice urmă a existenței lor.
În 2019, companiile social media pot interzice pe oricine, oricând, din orice motiv. Cei exilați din grădinile îngrădite cu pereți ale social media sunt pedepsiți cu ștergerea fiecărei postări pe care au scris-o vreodată, fiecare înregistrare a existenței lor fiind izgonită într-o gaură de memorie. Cei care îndrăznesc să menționeze numele celor care au părăsit lumea digitală sau să critice această izgonire a lor se pot confrunta și ei cu exilul, îngrijorările lor fiind eliminate, stăpânii asigurându-se astfel că „non persoana” încetează să mai existe.
În 1984, guvernul rescria și ștergea istoria care devenea incomodă.
În 2019, guvernele rescriu liniștit comunicatele de presă pentru a elimina declarații anterioare care s-au dovedit greșite sau pentru a adăuga declarații în sprijinul afirmațiilor lor actuale. Între timp, „dreptul de a fi uitat” (Dreptul la ștergerea datelor)  al Uniunii Europene acordă cetățenilor obișnuiți posibilitea de a șterge amintirile curate ale societății din„ trecutul lor, permițându-le să „renască” fără povara „păcatelor lor din trecut.
În 1984, „telescreenurile” actuale aveau rolul de dispozitiv de transport și de supraveghere a informațiilor, precum și de a umple spațiile publice și private cu camere și microfoane monitorizate de guvern.
În 2019, telefoanele inteligente au preluat acest rol, acționând atât pe fereastra noastră către lumea digitală, cât și pe mijloacele prin care numeroase companii private, de la brokeri de date la companii de social media, supraveghează fiecare mișcare. Cu toate acestea, lumea noastră de azi depășește cu mult imaginația lui Orwell, în care fiecare dispozitiv-  de la ceasuri și până la frigidere, de la termostate și până la prăjitorul de pâine-  este din ce în ce mai conectat la Internet și transmite un documentar în timp real al vieții noastre către toate aceste imperii private de supraveghere.
În 1984, statul făcea uz de imperiul său vast de supraveghere pentru a menține ordinea.
În 2019, un peisaj de companii private care este atât de mare încât nu poate fi contorizat,  monitorizează, monetizează și ne manipulează.
În 1984, guvernul își folosea sistemul de supraveghere pentru a îndrepta fiecare cetățean al său către un stat dorit.
În 2019, companiile private fac același lucru, construind profiluri de comportament și interese pentru fiecare utilizator în parte, pe care apoi le folosesc pentru a-i îndrepta spre comportamentul ideal.
În 1984, guvernul finanța vastul imperiu al echipamentulelor și personalului necesar pentru a menține o supraveghere constantă a cetățenilor săi.
În 2019, publicul însuși finanțează marele imperiu de supraveghere care monitorizează, monetizează și manipulează. Cetățenii sunt cei care achiziționează cele mai recente dispozitive digitale, le actualizează și le mențin, la intervale regulate, plătesc pentru serviciile de alimentare și de internet necesare conectării lor și acordă drepturi nelimitate privind cele mai intime informații ale lor unor companiilor private.
În 1984, scopul final al imperiului de supraveghere masivă era acela de a susține și a consolida puterea statului.
În 2019, scopul final al imperiului de supraveghere în masă la nivel mondial este de a susține și consolida puterea companiilor social media.
Într-adevăr, asemănările sunt aproape la fel de infinite, ca și cuvintele cărții.
„Cine controlează trecutul controlează viitorul.
Cine controlează prezentul controlează trecutul”.
Una peste alta, la 70 de ani de la publicarea romanului „1984”, se pare că aproape fiecare aspect al comentariului lui Orwell asupra Societății Supravegheate s-a împlinit. Singura diferență este că Orwell a văzut supravegherea și controlul ca două elemente aparținând statului, în timp ce, în realitate, lumea supravegheată pe care am ajuns să o cunoaștem azi este una în care companiile private care monitorizează și manipulează societatea o fac doar pentru câștigul comercial.
Pe măsură ce alergăm grăbiți spre o lume din ce în ce mai orwelliană a supravegherii în masă și a cenzurii, poate că ar trebui să ne găsim puțin timp să recitim „1984” pentru a înțelege mai bine lumea spre care ne grăbim”
În cele din urmă, pe măsură ce alergăm tot mai rapid spre o lume din ce în ce mai orwelliană de supraveghere și cenzură, poate că ar trebui cu toții să ne facem puțin timp și să recitim „1984” pentru a înțelege mai bine lumea spre care ne grăbim.

Platforma ÎMPREUNĂ cere M.E.N. numele „experților cooptați”

Potrivit Rezoluției Parlamentului UE, „egalitatea de gen” se referă la drepturile persoanelor LGBT, iar „rolurile de gen” sunt definite conform teoriei „gender”: ca identități care nu au legatură cu sexul biologic. 300.000 de români, reprezentați de Platforma civică „Împreună”, cer eliminarea de urgență din manualele școlare a elementelor referitoare la gen care nu au nicio bază științifică, ci una ideologică (teoria „gender”).

C Ă T R E,
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

         În atenția Doamnei Ministru,

​         Platforma civică ÎMPREUNĂ, compusă din 506 ONG-uri și 130.000 membri susținători persoane fizice, mandatată de 300.000 de persoane fizice adulte din România,
urmare răspunsului dvs. comunicat prin Adresa nr. 724/15.04.2019, al cărei conținut este străin de ceea ce v-am solicitat prin Notificarea transmisă dvs. în data de 25.03.2019 și înregistrată sub nr. 724/26.03.2019,
         față de modul vag în care ați formulat acest răspuns la Notificarea noastră,

vă rugăm să ne comunicați punctual:

1.Dacă ați luat act sau nu de refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație, notificat dvs. sub nr. 724/26.03.2019, de către cei 300.000 de cetățeni români care au semnat pe listele noastre împuternicirea efectuării acestui demers juridic de somare a instituției dvs. să respecte refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație.
2.Numele “experților cooptați” despre care afirmați că verifică să nu fie încălcate principiile nediscriminării.
3.Criteriile după care au fost aleși/numiți  acești “experți cooptați” de instituția dvs.
4.Dispoziția legală în temeiul căreia activitatea și dispozițiile “experților cooptați” prevalează dreptului constituțional prevăzut pentru cetățenii români de art. 29 alin. 6 din Constituția României.
Prezenta solicitare este determinată de răspunsul dvs. la Notificarea pe care v-am transmis-o în numele și pentru cei 300.000 de cetățeni români care au semnat pe listele noastre împuternicirea efectuării acestui demers juridic de somare a instituției dvs. să respecte refuzul de introducere a ideologiei de gen în educație.

Notificarea este realizată în cadrul procedurii administrative prealabile acțiunii în justiție.
În măsura în care nu ne răspundeți punctual la solicitările de mai sus în cadrul acestei proceduri prealabile – față de modalitatea de concepere a răspunsului dvs. inițial,  străin de solicitarea noastră concretă de a se lua act de refuzul întemeiat pe disp. art. 29 alin. 6 din Constituția României – precizăm că solicităm aceste răspunsuri și în temeiul Legii 544/2001.

Reluăm sediul materiei și argumentele Notificării noastre prin care v-am solicitat să luați act de refuzul intruziunii oricărei forme de ingerință a ideologiei de gen în educația copiilor români, subliniind din chiar Notificarea introductivă că nu suntem de acord cu nicio formă de discriminare și că tot ceea ce invocăm este respectarea Constituției și a principiilor Legii educației naționale, din Adresa dvs. nr. 724/15.04.2019rezultând că nimic din ceea ce reglementează imperativ Legea 1/2011, respectiv nici morala, nici valorile, nici principiile, nici idealurileși nici măcar discriminarea copiilor cu identitate de gen nepusă în discuție, nu primează în fața  “experților cooptați”. Or nu acesta a fost obiectul Notificării noastre întemeiate pe următoarele argumente:

​         Potrivit art. 29 alin. 6 din Constituția României, părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine. Și este absolut firesc să fie astfel pentru că, potrivit articolului 487 din Codul Civil, părinții sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar și potrivit însușirilor și nevoilor copiilor”.
Indiferent de mediul din care provin sau de gradul de educație și cultură, părinţii sunt păstrătorii și transmițătorii unui set de valori, propriu familiei și națiunii în care se naște copilul. Dispozițiile legale amintite garantează în esență că nimeni altcineva decât părinții nu pot îndeplini nevoile copilului lor, iar această aducere la îndeplinire nu poate fi făcută altfel decât în lumina valorilor familiei și tocmai având în vedere faptul că părinții sunt aceia care răspund de copiii lor.
Prin intruziunea ideologiei de gen în educația copiilor români, sunt încălcate grav dispozițiile legale și constituționale enumerate. Mai mult, potrivit articolului 26 alineatul 1 din Constituție, autoritățile publice sunt obligate să respecte și să ocrotească viața intimă, familială și privată.
Cum viața intimă este unul din factorii determinanți ai conștiinței individului prin valențele psihice pe care inevitabil le antrenează și cum procesul de educație și formare a copilului operează în planul conștiinței acestuia, rezultă că orice ingerință în procesul educațional care aduce atingere convingerilor părinților sau însușirilor și nevoilor proprii fiecărui copil, aduce atingere și acestui drept fundamental.
Pe cale de consecință, vă solicităm eliminarea de urgență din manualele școlare a elementelor propagandistic ideologice referitoare la gen având în vedere că, potrivit Rezoluției Parlamentului UE referitoare la “egalitate de gen”(http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-8-2019-0101_EN.html) “egalitatea de gen” se referă la drepturile persoanelor LGBT, iar “roluri de gen” înseamnă roluri care nu sunt determinate de sex. Mai concret, înseamnă că o persoană este nu genul în care s-a născut funcție de sexul ei, ci este genul în care se identifică. Acesta este obiectul ideologiei de gen și a teoriei identității de gen.
Față de aceste aspecte profund ideologice, afirmând cu tărie că nu suntem de acord cu nici o formă de discriminare, considerăm că școala românească nu poate fi implicată în activități care să presupună educarea copiilor în spiritul de mai sus.

Credem că sinergia eforturilor cadrelor didactice și ale părinților este aceea care a dat întotdeauna și va putea da în continuare măsura succesului școlii românești și mai credem de asemeni că, în România, scopul școlii este obținerea de rezultate cât mai bune de către elevi și nu reeducarea lor în sensul că pot fi orice gen, indiferent de datul biologic în care s-au născut.
Vă punem în vedere și faptul că, pe de o parte, a permite intruziunea oricărei forme a ideologiei de gen în educația copiilor constituie o încălcare a dreptului acestora de a nu fi supuși abuzului, neglijenței, violenței și exploatării – întrucât prin aceste acțiuni „sunt periclitate (…) dezvoltarea (…) mentală, spirituală, morală” a copilului, conform art. 89 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului –. Pe de altă parte, într-o asemenea situație
cadrele didactice, precum și orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil, au obligația legală de a sesiza instituțiile abilitate ale statului – conform art. 52 alin. (4) și art. 96 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 –, iar neîndeplinirea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă – conform art. 141 alin. (1) din Legea nr. 272/2004.
Vă rugăm să dispuneți transmiterea unei atenționări către cadrele didactice și directorii din toate unitățile de învățământ din țară, în sensul de a nu se lăsa implicate în activismul unor ONG-uri care au drept scop reeducarea minții și sufletului copiilor noștri, prin activități ce implică în orice fel ideologia de gen, întrucât aceasta este intim legată de fiecare persoană în parte, intrând în sfera de dezvoltare fizică și psihologică a fiecărui copil în parte, nu a sistemului de învățământ, prin reeducare colectivă.
Prezenta Notificare realizează conținutul procedurii prealabile demersului legal al celor 300.000 de cetățeni în situația desconsiderării refuzului lor expres notificat dvs. prin prezenta.

Sursa: platforma-impreuna.ro

Petiție pentru APĂRAREA CREȘTINILOR

Către :
Președinția României
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul de Interne
Inspectoratul General pentru Imigrări
Serviciul Român de Informații

 

PETIȚIE
Semnatarii, având în vedere:
 intensificarea la un nivel fără precedent a persecuției îndreptată împotriva creștinilor în
numeroase țări, majoritar musulmane și nu doar, precum: Pakistan, Somalia, Afganistan,
Niger, Sudan, Eritreea, Libia, Irak, Iran, Siria, Arabia Saudită, India, Nigeria, Bangladesh,
India, Nepal, Sri Lanka, Bhutan, Malaezia, Myanmar, Indonezia, Brunei, Mali, Mauritania,
China; Exemplificând numai pe ultimele dintre acestea, cel din Sri Lanka în ziua de Paști
unde au fost uciși peste 290 de creștini si răniți cel puțin 500 si cel din Burkina Faso unde
au fost ucise 6 persoane și biserica incendiată;
 încălcările flagrante, comise sub acoperirea legii, ale libertății religioase și ale altor drepturi
fundamentale precum dreptul la viață sau la proprietate în țări ca Pakistan, India sau China,
unde creștinii și proprietățile lor cad periodic victime fie urii religioase din partea grupurilor
religioase majoritare, fie persecuției religioase din partea regimului;
 că Guvernul României își asumă noi politici privind imigrația, fără o consultare
corespunzătoare a poporului român;
 că în exercitarea atribuțiilor lor, funcționarii și demnitarii au ca îndatorire protecția siguranței
cetățenilor români și a națiunii în ansamblu, sub toate aspectele sale: fizic, cultural, social,
religios;
 că prin efectul prevederilor relaxate privind imigrația, multe țări europene se confruntă cu
radicalizare, cu acte de terorism și cu enclavizarea unor comunități în sisteme sociale
paralele și adesea antagonice autorității de stat;
Vă solicităm:
 să acordați o atenție deosebită imigrației și solicitărilor de azil din partea cetățenilor având
aceste țări de origine, pentru a preveni pătrunderea unor elemente infracționale și teroriste
în țara noastră;
 să ne precizați care au fost demersurile făcute de autoritățile române pe lângă instituțiile
internaționale competente pentru protejarea libertății religioase, a vieții și proprietății
creștinilor de toate confesiunile în țările în care există legislație anti-convertire, precum
Pakistan, India, Nepal, Iran, în special acolo unde convertirea este pasibilă de a fi sancționată
cu pedeapsa capitală;

 să considerați asociațiile noastre semnatare ca parteneri instituționali și să fim informați și
consultați cu privire la orice demers sau decizie în legatură cu imigrația
Noi vom monitoriza activitatea pe această temă a instituțiilor pe care dumneavoastră le
reprezentați. Suntem pregătiți să acțion[m cu fermitate pentru apărarea tuturor cetățenilor români.

Semnatari:

1. Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinta

2. Asociația Noua Dreaptă

3. Fundația Ion Gavrilă Ogoranu

4. Asociatia Pro Consumatori

5. Fundatia Justin Parvu

6. Asociația Patrioții Geto Daci

7. Asociatia pentru Toleranta in Spatiul Public

8. Asociatia pentru Revigorarea Tradiției

9. Miscarea pentru progres si prosperitate

10. Liga pentru Identitate Naţională

11. Asociatia Ajuta Oamenii Prahova

FOTO: Bucureștenii s-au adunat de Ziua martirilor din temnițele comuniste. 14 Mai – marcată în Capitală printr-o manifestare memorială.

Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, instituită prin Legea 127/2017, a fost marcată ieri seară în București prin prezența a sute de oameni, de toate vârstele, dar în special tineri, care s-au adunat seara în Piața Revoluției, în scuarul din preajma statuii lui Iuliu Maniu, liderul opoziției politice anticomuniste de după 1945, el însuși martirizat în temnița de la Sighet.

La inițiativa Fundației Ion Gavrilă Ogoranu și Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, căreia i s-au alăturat în organizare Frăția Ortodoxă Sf. Gheorghe, Asociația Noua Dreaptă, gruparea Camarazii ș.a., pentru al doilea an consecutiv s-a desfășurat această manifestare prin care se dorește să se acorde cinstirea cuvenită celor ce s-au sacrificat pentru libertatea și demnitatea poporului român, în lupta anticomunistă, în speranța că autoritățile vor ieși din indiferența cu care tratează această zi memorială. (mai mult…)

Imaginea cu statuia lui Mihai Viteazul „săltată” de macarale este o ruşine pentru Oradea!

Ceea ce s-a întâmplat la Oradea este un atentat la patriotismul românesc şi o ruşine pentru oraşul de pe Criş. Acum câţiva ani când s-a vehiculat ideea mutării statuii lui Mihai Viteazul din Piaţa Unirii am scris că nu este o idee bună şi româneasă.

Culmea atunci s-a propus mutarea statuii voievodului unirii de la 1600 în cimitirul din Oradea, o formă de batjocură şi umilinţă la adresa sentimentelor naţionale. Cu toate protestele asociaţiilor româneşti, municipalitatea locală a decis înlăturarea statuii lui Mihai Viteazul şi mutarea într-o altă locaţie, dar nu imediat, ci după o aşa-zisă restaurare care poate dura ani sau decenii. Oradea nu va mai avea în centrul oraşului simbolul primei uniri a românilor. Imaginea cu statuia lui Mihai Viteazul „săltată” de macarale este o ruşine pentru Oradea. Nu ştiu ce a fost în capul primarului Ilie Bolojan să aprobe acest atentat simbolic la siguranţa morală naţională, că în cel al arhitecţilor, care au propus mutarea, nu au fost  idei patriotice de iubire pentru Mihai Viteazul, poate doar gânduri înverzite de pe la fundaţii străine? Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Oradea a fost amplasată în 1994 în Piața Unirii. A fost realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiță și Georgeta Caragiu și turnată din 8,5 tone de bronz. Banii pentru statuie au fost strânși de Asociația Culturală “Mihai Viteazul” din Oradea, din contribuțiile militarilor și personalului civil din 13 unități militare aparținând Diviziei 11 mecanizata “Carei”, din cadrul Garnizoanei Oradea.

E firesc ca cei mai vocali protestatari împotriva înlăturării statuii lui Mihai Viteazul să fie foste cadre militare în rezervă şi retragere. Statuia lui Mihai Viteazul este un simbol pentru Oradea. În noiembrie 1997 în faţa ei am depus personal jurământul militar ca soldat TR împreună cu întraga garnizoană Oradea. Pentru mine imaginea unui Mihai Viteazul înlănţuit de curelele unei macarale e ca un cuţit în inimă. Municipalitatea din Oradea a luat această decizie în anul Centenarului, când oraşul a fost eliberat de Armata Română condusă de generalul Traian Moşoiu, în 1919. Înlăturarea statuii lui Mihai Viteazul să fie, pe lângă un atentat la sentimentul naţional românesc, şi o chemare simbolică la separatism faţă de România? Ce face SRI Bihor, “dorm” ofiţerii în cazul acestui atentat provocator simbolic la adresa unităţii naţionale şi a sentimentelor românilor? Cine sunt cei ce-şi permit să batjocorească memoria lui Mihai Viteazul la Oradea? Sunt întrebări la care o anchetă a parchetului general trebuie să dea răspunsuri? Felicitări candidatului independent George Simion care s-a deplasat urgent la Primăria Oradea să ceară explicaţii celor care au pus la cale batjocorirea unui simbol al unităţii românilor. Din păcate este singurul candidat care s-a sesizat faţă de samavolnicia antinaţională de la Oradea. Cine nu mai doreşte unitatea României, domnule preşedinte Klaus Iohannis?

 

de Ionuţ Ţene NapocaNews

 

Pe 14 MAI, cu toții ÎN STRADĂ! DAN PURIC alături de deținuții politici, la Ziua națională a cinstirii MARTIRILOR din TEMNIȚELE COMUNISTE.

Anul acesta, pe 14 mai, ora 19,oo, în Piața Revoluției (Palatului Regal) din Capitală, va avea loc a doua ediție a manifestării memoriale dedicate martirilor temnițelor comuniste, conform Legii 127/2017.
Această lege a  instituit ziua de 14 mai ca „zi națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste”.

În expunerea de motive a Legii 127/2017, se arată că această zi a fost aleasă în amintirea celui mai mare val de arestări politice din istoria României (noaptea de 14 mai 1948). Circa zece mii de tineri, foarte mulți dintre ei studenți, au fost arestați în acea noapte fatidică, în baza unui plan al autorităților comuniste, umplând pușcăriile și lagărele de exterminare. 

Luptătorii anticomuniști și urmașii acestora, împreună cu mai multe organizații ale societății civile au luat inițiativa acestei adunări comemorative, pentru prima oară în anul 2018.

Locația aleasă nu este întâmplătoare: clădirea Ministerului de Interne a reprezentat, după 1948, unul dintre centrele de detenție și anchetă ale Securității, mii de opozanți ai regimului comunist fiind torturați în temutele celule din subteranele clădirii.

Organizatorii cheamă bucureștenii să se adune pe 14 mai, începând cu ora 19,oo, în scuarul dintre Memorialul Revoluției și statuia lui Iuliu Maniu, cu candele și lumânări aprinse.

În deschiderea adunării, un sobor de preoți vor oficia o slujbă de pomenire. Pe fundalul cântecelor Rezistenței și ale închisorilor comuniste, pe un ecran vor fi proiectate chipurile celor trecuți prin temnițele comuniste. Foști deținuți politici și personalități vor susține scurte alocuțiuni. Totul se va încheia, după căderea întunericului, cu un marș al Memoriei, participanții purtând lumini, ca simbol al nestinsei amintiri a celor sacrificați în închisorile și lagărele comuniste.

Inițiatorii deplâng faptul că anul trecut toate instituțiile publice au ignorat această zi, neorganizând nici o manifestare, deși Legea 127/2017 recomandă explicit acest lucru. „Ingratitudinea manifestată de instituțiile publice față de amintirea acestor oameni este condamnabilă, ea fiind o sursă neputinței societății românești de a ieși din marasmul de astăzi”, au declarat urmașii luptătorilor anticomuniști, grupați în cadrul societății civile în fundații și asociații care au luat inițiativa acestei manifestări.

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php