Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Author Archive
Stories written by Adrian Petreanu

O seară dedicată femeilor din închisorile comuniste. Lansarea cărţii „Lacrima prigoanei”.

O seară de neuitat la Librăria Eminescu din Bucureşti… O seară dedicată Rezistenţei, amintirii acelor femei care s-au opus comunismului, sacrificându-şi tinereţea şi viaţa pentru libertatea şi demnitatea poporului român. 

Sala de conferinţe a Librăriei Mihai Eminescu din Bucureşti a fost neîncăpătoare pentru publicul care a dat curs invitaţiei la lansarea celei de-a doua ediţii a cărţii „Lacrima prigoanei”, o culegere de mărturii realizată de fostele deţinute politic în primii ani de 

după căderea comunismului. Este vorba de evocarea suferinţelor suportate de militantele Mişcării Legionare din partea sistemelor represive ale celor trei dictaturi din secolul trecut. Cartea a apărut la Editura Sânziana la iniţiativa dlui Laurenţiu Iordache, iar manifestarea a fost organizată de Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, împreună cu Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu.

Invitatele cărora le revine meritul pentru această seară memorabilă, distinsele doamne Niculina Moica – fostă deţinută politic, Zoe Rădulescu – născută în închisoare – şi actriţa Manuela Hărăbor, au strălucit fiecare prin mărturia adusă în numele adevărului istoric, fie prin evocări, fie prin recitarea de versuri din închisori. (mai mult…)

Lansare de carte. LACRIMA PRIGOANEI. Drama femeilor în închisorile politice

Vă aşteptăm la un nou eveniment cultural, marţi 10 octombrie 2017, ora 17,30, la Librăria Mihai Eminescu din Bucureşti, Bd. Elisabeta nr. 16 (Piaţa Universităţii): lansarea cărţii LACRIMA PRIGOANEI – o antologie de mărturii realizată de femeile foste deţinute politic ale celor trei dictaturi din secolul trecut.

În cadrul unui proiect mai amplu al Asociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei”  în parteneriat cu Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”, cu ocazia lansării cărţii, vom vorbi despre drama femeilor în închisorile politice ale secolului trecut, cu NICULINA MOICA şi ZOE RĂDULESCU, ambele foste deţinute politic în timpul regimului comunist, iar îndrăgita actriţă MANUELA HĂRĂBOR va recita din creaţiile literare ale femeilor din temniţele şi lagărele comuniste.

Cartea a apărut la Editura Sânziana.

Vă aşteptăm cu drag!

Simpozion pentru eroii anticomunişti. Purcărea, Mija şi Baicu – prezenţi în memoria braşovenilor.

„Efigii ale unor generaţii neînfricate. Nicolae Purcărea, Teofil Mija şi Petre Baicu, mereu vii în memoria braşovenilor”. Sub acest generic s-a desfăşurat, la Centrul Cultural Reduta din Braşov, simpozionul memorial dedicat celor trei luptători anticomunişti, care a reunit tineri şi bătrâni, cetăţeni ai oraşului de sub Tâmpa, care poartă în sufletele lor amintirea acestor eroi. (mai mult…)

Simpozionul memorial de la Braşov în mass-media. Agerpres despre Fundaţia Ogoranu.

Personalitatea foştilor deţinuţi politic Nicolae Purcărea, Teofil Mija şi Petre Baicu a fost evocată, miercuri seara, la Centrul Cultural ‘Reduta’ din Braşov, în cadrul simpozionului „Efigii ale unor generaţii neînfricate. Nicolae Purcărea, Teofil Mija şi Petre Baicu, mereu vii în memoria braşovenilor”.

Preşedintele Fundaţiei ‘Ion Gavrilă Ogoranu’, Coriolan Baciu, a afirmat că este vorba despre mari personalităţi ale acestei generaţii care ‘au suferit tot ce se putea suferi’ în secolul XX. ‘Pentru braşoveni cred că a rămas în memorie una dintre persoanele pe care le comemorăm azi, dr. Teofil Mija, cel care a scris cartea ‘Generaţia neînfrântă’. Despre ei vorbim, mari personalităţi ale acestei generaţii, care au suferit tot ce se putea suferi într-un secol XX, cumplit pentru foarte mulţi dintre concetăţenii noştri, oameni care au trecut prin război, oameni care au trecut prin puşcării, prin lagăre de muncă, oameni care nu şi-au pierdut credinţa şi care ar trebui să fie în România de azi modele care ar trebui reflectate în presă, în cărţile de istorie. Din păcate, năvala cotidianului face ca aceste persoane deosebit de importante şi de o mare calitate morală, intelectuală, artistică să fie ignorate de prezentul cotidian. Tocmai de aceea, Fundaţia ‘Ion Gavrilă Ogoranu’ îşi continuă menirea de a aduce periodic aminte publicului de aceste persoane deosebite’, a declarat pentru Agerpres Coriolan Baciu.

Prezent la simpozion, actorul Dan Puric a declarat pentru Agerpres că dacă ar fi să judecăm în termenii realităţii, cei trei foşti deţinuţi politic s-au jertfit pentru nimic. „De fapt, ei s-au jertfit pentru poporul român iar ceea ce trăim azi este reacţia indolentă şi iresponsabilă a unei populaţii care nu mai are memorie şi a unor conducători care se ocupă cu ştergerea sistematică a acestor memorii la comandă internaţională. Este o jignire adusă poporului român, pentru că, personal, i-am cunoscut pe domnul Nae Purcărea şi pe domnul doctor Mija. Oameni excepţionali, martiri ai neamului românesc care, dacă ar fi avut şansa să se nască în Polonia, acum tot poporul i-ar fi comemorat”, a afirmat Dan Puric.

SIMPOZION MEMORIAL dedicat lui Purcărea, Mija şi Baicu. DAN PURIC, din nou la Braşov.

Miercuri 4 Octombrie 2017, ora 18,oo, la Centrul-Cultural Reduta  str.Apollonia Hirscher nr.8, Braşov.

Participă: Dan PURIC, Răzvan CODRESCU, Pr. Marius IOAN, Sorin CHIOREANU, Marius OPREA, Petru STARCOVICI.

Intrarea liberă.

Un eveniment organizat de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu și Asociația Tinerii din Ziua de Azi. (mai mult…)

Simpozion memorial – Efigii ale unor generații neînfrânte. Nicolae Purcărea, Teofil Mija şi Petre Baicu, mereu vii în memoria braşovenilor.

Miercuri 4 Octombrie 2017, ora 18,oo, la Centrul-Cultural Reduta  str.Apollonia Hirscher nr.8, Braşov.

Participă: Dan PURIC, Răzvan CODRESCU, Pr. Marius IOAN, Sorin CHIOREANU, Marius OPREA, Petru STARCOVICI.

Intrarea liberă.

Un eveniment organizat de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu și Asociația Tinerii din Ziua de Azi. (mai mult…)

BLESTEMUL NEAMULUI. Ultimul lor drum… Cumplita poveste a morţii lui Puiu, Avădanei şi Mălinici – legionarii executaţi la Buhuşi în 21/22 septembrie 1939.

Crucea de la răspântia drumurilor spre Runc şi Ciolpani, care marchează locul execuţiei celor 3 legionari asasinaţi lângă Buhuşi la 21/22 septembrie 1939. FOTO: Florin Dobrescu

de Ioana Dobrescu (articol apărut în ediţia print a revistei Buciumul, sept.-oct-2005)

După amiaza unei zile pline de amintiri scuturate dintr-o vreme care ne-ar putea face să fim mândri. O vreme în care oameni cinstiţi, oameni cu credinţa şi frica lui Dumnezeu şi dragoste de ţară reuşiseră să ridice, mulţi chiar cu preţul vieţii, ţara aceasta către un loc mai demn sub soare (aşa cum fac multe neamuri fără ca cineva să le caute pricină pentru asta!).
Suntem urmaşii acelor oameni: tineri rătăciţi într-o lume străină, negăsindu-şi loc pe toată faţa pământului, în căutare de lucru pe la porţi străine, lăsînd în urmă o ţară pe care numai frumuseţile dăruite de Dumnezeu o fac să fie ca un burete îmbibat cu aur. Pe care îl storc tot alţii, în timp ce bătrânii noştri, după o viaţă de muncă şi suferinţă, trăiesc exilaţi în vreun apartament cu o pensie de mizerie ori pe vreo „moşie părintească” pe care „le-a dat-o înapoi” tătucul Iliescu, nu de alta, dar să aibă în ce chin îşi îngropa restul de zile chinuite şi să fie bucuroşi a o vinde pe nimic celor care atâta şi aşteaptă. Ce s-a ales de pe urma sângelui nevinovat vărsat în 1989 de aceeaşi călăi care nu s-au sfiit apoi să ne împingă către un alt „viitor luminos”? O aiuristică libertate stând sub acest blestem care continuă înfiorător cu milioanele de prunci ucişi de înseşi cele care ar fi trebuit să le fie mame. Manualele de istorie nu mai caută să scoată în evidenţă încăpăţânarea cu care românii si-au apărat cele sfinte: neam, biserică, familie. Sunt noţiuni perimate într-o întoarsă eră a libertăţii, într-o ţară cu o economie distrusă, în care domneşte mârlănia, minciuna, sărăcia şi alte binefaceri, „nu se mai poate trăi.”Tineri plecând fără să vrea să întoarcă înapoi capul, neveste sau soţi lăsând în urmă familii destrămate, copiii care vor suferi pentru totdeauna de pe urma acestui sistem pe care îl alimentăm cu propria noastră ignoranţă şi neputinţă.

(mai mult…)

Parastas pentru legionarii executaţi sumar la 21/22 septembrie 1939

Duminică 24 septembrie 2017, la ora 13, la monumentul din cimitirul Schitului Sf. Nicolae din Predeal, va avea loc o slujbă de pomenire dedicată celor 252 de legionari executaţi sumar pe tot cuprinsul ţării în noaptea de 21/22 septembrie 1939. Dumnezeu să îi odihnească în pace.

Apariţie publică a preşedintelui Fundaţiei Ogoranu. Coriolan Baciu, prezent la evenimentul memorial de la Galda de Jos.

Vă semnalăm prezenţa preşedintelui Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan Baciu, la un eveniment cu caracter memorial desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, la Galda de Jos. Este vorba de manifestarea intitulată „Mărturisire și suferință în temnițele comuniste. Valeriu Gafencu și „grupul misticilor” la Galda de Jos, organizată în zua de 17 septembrie, de către Eparhia Ortodoxă a Alba Iuliei în colaborare cu Parohia Ortodoxă Galda de Jos, în contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, după cum relatează portalul Reîntregirea. (mai mult…)

118 ani de la nașterea lui Corneliu Zelea Codreanu

Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu

Imagini pentru codreanu copil

Avocat, doctrinar şi ideolog, Căpitanul Mişcării Legionare; Martirul românismului absolut; Ascet creştin; Mare gânditor şi luptător al Neamului Românesc.
La 13 Septembrie 1899 se naşte în Iaşi primul fiu al Prof. Ion Zelea Codreanu, vechi luptător naţionalist, şi al Elizei .
Clasele primare le face la Huşi, după care urmează studiile secundare la Liceul militar Mănăstirea Dealul (1912-1916), pe care e nevoit să le întrerupă o dată cu intrarea României în primul război mondial, când pleacă voluntar pe front.
Imagine similară
La 1 Septembrie 1917 se înscrie la Şcoala militară din Botoşani, unde termină clasele V şi VI , definitivând pregătirea (clasele VII şi VIII) la Huşi. Aici, dându-şi seama de grozăvia ameninţării bolşevice, se leagă cu colegii săi în Pădurea Dobrina să se opună agresiunilor iminente ale URSS.
În anul 1919 se în¬scrie la Facultatea de Drept  din cadrul Universităţii Iaşi, al cărei decan era A.C. Cuza, pe care-l are profesor.
Din Mai 1919, urmând chemarea neamului, se înscrie în Garda Conştiinţei Naţională şi luptă sub conducerea lui Constantin Pancu  – pen¬tru blocarea ascensiunii bolşevicilor în viaţa publică (episoadele de la Universitatea Iaşi şi Atelierele Nicolina), căci aceştia instigau la răsturnarea monarhiei (forma de guvernământ de atunci) şi urmăreau formarea unei republici de tip comunist-sovietic.
În primăvara anului 1922 studenţimea româ¬nească, în fruntea căreia îl găsim pe Corneliu Codreanu, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini, iar în toamna aceluiaşi an declanşea¬ză greva generală (în urma căreia îngheaţă anul universitar) pentru obţinerea numerus clausus .
În anul 1923 Corneliu Codreanu ia parte la fondarea Ligii Apărării Naţional-Creştine (LANC), cu prof. univ. A.C. Cuza şi prof. Ion Zelea Codreanu . Arestat la 23 Martie, acelaşi an, pentru activitatea sa naţionalistă – considerată „periculoasă” şi „atentatoare” la periclitarea afacerilor străinilor de neam, aflaţi în majoritate covârşitoare la conducere – este închis timp de 7 luni în închisoarea Galata. Implicat în aşa-numitul „Complot de la Bucureşti” împre¬ună cu alţi conducători ai studenţimii , Corneliu Z. Codreanu este din nou arestat, fiind închis la Văcăreşti (9 Octombrie 1923 – Martie 1924), dar e achitat în unanimitate. La acestă închisoare (fostă mănăstire, demolată de regimul comunist) a avut Corneliu Zelea Codrenau viziunea angajării tineretului în lupta de dezrobire şi mântuire a neamului .
În 8 mai 1924 se deschide la Ungheni o cărămidărie – prima „tabără de muncă”  – pentru ridicarea unui cămin studenţesc la Iaşi. Dar şicanele poliţiştilor (instigaţi de iudei) îl fac pe Codreanu să se retragă în liniştea muntelui, revenind după ce petrece acolo 40 de zile! .
Imagini pentru nuntas capitanului
Maltratările studenţilor naţionalişti ieşeni săvârşite din ordinul prefectului de poliţie Manciu (vândut clasei oculte evreieşti), ajung la mare cruzime o dată cu arestarea şi schingiuirea sălbatică a zeci de studenţi şi elevi.
O încercare de atentat la viaţa lui Corneliu Codreanu a prefectului Manciu (secondat de caţiva poliţişti) în instanţă, la Tribunalul Iaşi, unde se desfăşura procesul intentat de părinţii tinerilor schingiuiţi împotriva prefectului, se termină cu omorârea lui Manciu de către Corneliu Codreanu, aflat în legitimă apărare. Arestat, e din nou închis (25 Octombrie1924 – 25 Mai 1925) la Galata, Focşani şi Severin, fiind eliberat după un proces epocal (mutat de la un capăt al ţării la celălalt) în care a fost achitat în unanimitate, constatându-i-se nevinovăţia.
În vara anului 1925 se căsătoreşte cu Elena Ilinoiu ; iar datorită prestigiului personalităţii lui Corneliu Codreanu (la 26 de ani!) la nunta din crângul de lângă Focşani participă 80-100.000 de persoane.
Imagini pentru nuntas capitanului
Împreună, Ionel Moţa şi Corneliu Codreanu hotărăsc să meargă în străinătate pentru a continua şi desăvârşi studiile, la Grenoble. Pe Codreanu l-a însoţit şi soţia sa. Acolo îşi va lua doctoratul în economie, în mai 1927.
Întors în ţară, chemat cu insistenţă datorită rupturii Ligii, Codreanu nu merge cu nici una din tabere – după ce a încercat zadarnic să le împace – ci, la 24 Iunie 1927, înfiinţează Legiunea Arhanghelul Mihail, împreună cu Ion I. Moţa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu şi Ilie Gârneaţă, la Iaşi. La 1 August 1927 fondează Pământul strămoşesc – organ al Legiunii Arhanghelul Mihail pentru apărarea pământului strămoşesc”.
Imagini pentru intemeietorii legiunii
Mişcarea Legionară e formaţiunea ce a adus în viaţa publică românească un alt mod de raportare la fenomenul politic, în care lupta pentru neam se fonda pe trăirea creştină, după legea strămoşească, primenind obiceiurile şi curăţind mentalităţile de pornirea spre păcat, având ca mijloace de manifestare: mersul la biserică, iubirea de semeni, munca, onoarea .
După dizolvarea ilegală a Legiunii Arhanghelul Mihail de către guvernul naţional-ţărănist, în anul 1930, Corneliu Codreanu formează Garda de Fier, care la alegerile din anul 1932 câştigă 5 mandate de reprezentare. La finele anului 1933, ca urmare a presiunilor venite din partea ocultei internaţionale şi din ordinul prim ministrului liberal I.G. Duca (aservit acesteia), peste 18.000 de legionari sunt arestaţi, urmărindu-se eliminarea lor totală din viaţa politică o dată cu desfiinţarea Gărzii la 10 Decembrie 1933. Venirea la putere a guvernului lui Duca (avându-l ca ministru de externe pe sovietofilul Nicolae Titulescu), după căderea guvernului Vaida de la 15 Noiembrie 1933, a debutat cu omorârea studentului Virgil Teodorescu (împuşcat de poliţie la Constanţa, în timp ce lipea afişe electorale) – cea dintâi jertfă a Legiunii –, continuând cu asasinarea lui Niţă Constantin la Iaşi, la 28 Noiembrie (pentru că a dat pâine studenţilor aflaţi în grevă) şi cu maltratarea şi schingiuirea a numeroşi legionari arestaţi .
În urma procesului din 1934, Căpitanul este achitat şi justiţia recunoaşte legalitatea activităţii legionare.
Imagine similară
Din urgiile vremii Mişcarea a ieşit întărită. Iar trăirea legionară din cuib şi tabere s-a adâncit prin suferinţă în prigoane şi în temniţe sau prin martiriu, astfel „drumul de foc şi biruinţă” al Legiunii înălţându-se la picioarele Tronului lui Dumnezeu. Aceasta poate explica de ce, cu toate opreliştile şi lovirile succesive, Mişcarea Legionară a crescut considerabil, numărând în rândurile ei personalităţi de frunte ale neamului. N.C. Paulescu, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Simion Mehedinţi, Sextil Puşcariu, Lucian Blaga, pr. Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Octav Onicescu, G.G. Longinescu, Ernest Bernea, Vasile Băncilă, Radu Gyr, Vintilă Horia, George Manu, P.P. Panaitescu, pr. Arsenie Boca sunt numai câteva nume. Prezenţa lor în rândurile Mişcării (şi a multor altora), apoi a studenţimii, a elevilor de liceu (încadraţi în Frăţiile de Cruce), dar şi a muncitorilor şi ţăranilor care îşi păstrau sufletul curat, nepervertit, se explică prin charisma Căpitanului şi prin rodirea duhovnicească a revoluţiei spirituale declanşate de Legiune .
Implicarea în viaţa publică a României, prin activitatea Partidului Totul pentru Ţară, înfiinţat în martie 1935, aduce Mişcării, în urma alegerilor electorale din Decembrie 1937, peste 16% din voturi, câştigand 66 de locuri în Parlament (alte multe procente i s-au furat).
Imagini pentru codreanu la carmen sylva
După instaurarea dictaturii regale, în primăvara anului 1938, o nou prigoană se porneşte contra Legiunii. Înscenându-i-se un proces odios de „trădare de patrie”, Corneliu Z. Codreanu este condamnat din ordinul sceleratului Carol II (aflat la cheremul ocultei, prin intermediul metresei sale, Elena Wolf Lupescu) la 10 ani închisoare; întreaga Mişcare suferă Marea Prigoană (1938-1940).
Imagine similară
În condiţii vitrege Corneliu Codreanu îndură detenţia la închisorile Jilava şi Râmnicu Sărat, timp în care aprofundează Sfânta Scriptură a Noului Testament, ajungând la o înaltă vieţuire creştinească . Ura satanică împotriva celui ce pusese neamul pe linia sa de destin – despre al cărui ţel final scrise că e „Învierea din morţi în numele Mântuitorului Iisus Hristos”, nu viaţa – se dezlănţuie. Corneliu Codreanu este asasinat mişeleşte, cu alţi 13 legionari de frunte (nota 13), în noaptea de 29/30 Noiembrie 1938 (în pădurea Tâncăbeşti), în timp ce erau transportaţi de la închisoarea Râmnicu Sărat la Bucureşti. Urmează şi masacrarea unei părţi a elitei legionare, sângele martirilor făcându-se jertfă spre Înviere .
Vizionar şi spirit catalizator, cu energie şi dragoste imensă pentru Neamul Românesc, dispreţuitor de moarte, integru şi cumpătat, Căpitanul „Corneliu Zelea Codreanu a fost cea mai puternică personalitate românească” (arhim. Teofil Pârâianu), simbolul luptătorului şi al martirajului românesc, imbold la luptă şi jertfire pentru toate generaţiile viitoare de Români în sprijinul Neamului.

Personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu a pecetluit destinul neamului pentru totdeauna; iar Mişcarea Legionară – „comunitatea organică a întregului românism” (Din lumea legionară, Victor Puiu Gârcineanu) – prin doctrina legionară a „omului nou” – „o nouă perspectivă a existenţei” (Doctrina legionară, Horia Sima) – va răzbate peste veacuri împlinind menirea neamului românesc în drumul lui prin istorie spre Dumnezeu

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php