Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă

Rezoluție a românilor de pretutindeni către Statul Român

Participanții la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureșului au adoptat la finalul dezbaterilor o rezoluție pe care au adresat-o Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României. Ajunsă la ediția a XVI-a, manifestarea s-a desfășurat anul acesta sub genericul „România și românii de pretutindeni în anul Centenarului Marii Uniri”. 
Imagini pentru Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureșului 2018
Românii de pretutindeni cer asigurarea respectării statutului, rolului și funcțiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituțiilor administrației publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu, cu referire directă la proiectul Codului Administrativ. De asemenea, ei solicită completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetățeniei române, de către românii de pretutindeni. Semnatarii cer ferm definirea și aplicarea unor politici concrete care să susțină procesul de reunificare al celor două state românești.
Redăm întreaga listă de solicitări, odată cu textul Rezoluției:
„Luând act de faptul că:
Marea Unire de la 1918 reprezintă pentru toți românii un moment de referință și un reper în devenirea națiunii române.
Parlamentul României a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state și a declarat, la 27 martie 2018, că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, definind astfel politica statului român și a instituțiilor sale;
Procesul de asimilare forțată a românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani continuă în mod agresiv și sistematic, acestea fiind într-un stadiu avansat de pierdere a identitățiilor etno-lingvistice;
Fenomenul emigrării masive a populației României s-a amplificat, producând la scară largă procese și efecte complexe cu care statul român nu s-a mai confruntat până în prezent și care implică inclusiv pierderea treptată a identității naționale;
Parlamentul Ucrainei a decis suprimarea învățământului gimanzial, liceal și superior în limba română, prin adoptarea unei noi legi a educației, iar Curtea Constituțională a Ucrainei a invalidat legea cu privire la bazele politicii lingvistice de stat prin care limba română obținuse statut oficial la nivelul mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul I, II și III;
Republica Serbia evită să aplice Recomandarea APCE nr.1845 (2008) privind situația minorităților naționale din Voivodina și a minorității etnice române din Serbia;
Parlamentul Republicii Albania a recunoscut minoritatea aromână înrudită, cu numele ei propriu, prin adoptarea unei noi legi privind protecția minorităților naționale, care permite României ca stat înrudit să sprijine cultural-identitar minoritatea aromână din Albania;
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este – în privința numărului de personal – penultimul printre organelle administrației publice centrale din România, iar bugetul alocat organizațiilor reprezentative ale celor 12 milioane de români de pretutindeni este, în continuare, derizoriu;
Românii de confesiune romano-catolică din județele Bacău, Iași și Neamț sunt supuși unui proces de maghiarizare forțată, prin abuzul unor politicieni care au impus autorităților locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste județe se declară români;
Românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș sunt expuși în continuare unui proces de deznaționalizare metodică și sistematică, precum și de segregare și purificare etnică din cauza politicii autorităților locale, dar și ca urmare a dezinteresului autorităților statului român,

Solicităm următoarele Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României:
Referitor la românii de pretutindeni
•regândirea structurală, în ansamblu, a instituțiilor abilitate să gestioneze relația cu românii de pretutindeni, pentru ca acestea să poată răspunde rapid și eficient nevoilor majore de natură identitară, educațională, administrativă și spirituală ale comunităților de români din afara frontierelor;
•definirea și aplicarea unor politici concrete care să susțină procesul de reunificare al celor două state românești, în principal prin unificare culturală, susținerea consistentă a mass-mediei românești de peste Prut  și din țară, realizarea în mod concret a spațiului informațional comun, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului ș.a..;
•reînființarea Oficiului pentru Republica Moldova în subordinea Primului Ministru;
•alocarea unui număr de cel puțin 100 de posturi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, debirocratizarea legislației și a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și alocarea către MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;
•regândirea în regim de maximă urgență a procedurii de acordare a burselor pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia;
•acordarea de burse de sprijin identitar tuturor elevilor din Ucraina care studiază în școli sau clase cu predare în limba română;
•acordarea unor indemnizații de sprijin pentru toți profesorii din școlile și clasele cu predare în limba română din afara granițelor României;
•acordarea de burse și indemnizații de sprijin identitar elevilor și profesorilor din șolile și clasele cu predare în limba română existente în statele în care există comunități românești autohtone;
•sprijinirea înființării de școli publice sau private cu predare în limba română în statele în care există comunități românești autohtone;
•sprijinirea înființării, în comunitățile mari din emigrație, a unor școli bilingve;
•aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, raportat la numărul real al acestora;
•asigurarea unui număr suficient de secții de votare peste hotare, ținând cont de numărul real al cetățenilor români cu drept de vot, precum și de numărul de secții de votare organizate în scrutinele anterioare;
•punerea în aplicare a prevederilor HG nr. 492/2004 prin înființarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuți, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena;
•completarea HG nr. 492/2004 cu noi prevederi despre înființarea ICR Sofia și ICR Tirana, cu filială la Saranda, și înființarea unor filiale ICR la Bălți și Cahul;
•elaborarea de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a unei hărți electronice a tuturor zonelor locuite de români;
•punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind  repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuți, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu;
•inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români;
•aplicarea în regim de urgență a Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităților românești din vecinătate și Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identității naționale, iar Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud – Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituțiilor Statului Român în implementarea Strategiei;
•modificarea metodologiei de selecție a bursierilor;
•completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetățeniei române, de către românii de pretutindeni;
•suplimentarea numărului de posturi pentru Comisia Națională pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie;
•instituirea prin lege a zilei de 10 mai ca Zi a Românității Balcanice și reluarea în acest sens a tradiției existente până în anul 1948;
•monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008)  privind situația minorităților naționale din Voivodina și a minorității etnice române din Serbia;
•stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din județele din Moldova și sprijinirea păstrării identității românești a acestora.
Referitor la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș
•elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială și culturală a județelor Covasna și Harghita, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunității românești numeric minoritare în zonă;
•înființarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unui Departament pentru comunitățile românești numeric minoritare din țară, structură fără personalitate juridică, al cărei obiect de activitate să îl constituie sprijinirea acestora și care să asigure coerența și continuitatea preocupărilor autorităților centrale față de problematica acestor comunități;
•numirea unui consilier prezidențial, respectiv, al primului ministru, care să monitorizeze situația comunităților românești numeric minoritare din țară și să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflați în dificultate culturală și identitară;
•asigurarea respectării statutului, rolului și funcțiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituțiilor administrației publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
•organizarea  în acest an al Centenarului Marii Uniri a unei ședințe a Guvernului  României, în județele Covasna și Harghita,  ocazie cu care să se  aprobe o serie de proiecte de larg interes cetățenesc, cu implicații concrete asupra bunei conviețuiri interetnice;
•stabilirea prin lege a unor garanții privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populației românești din zonă în structurile decizionale legislative și administrative locale și centrale;
•distribuirea în mod proporțional cu ponderea populației românești a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autoritățile locale și rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naționalitate română la Bibliotecile Județene Covasna și Harghita, la casele  municipale de cultură și în primăriile municipale, orășenești  și  din localitățile etnic mixte;
•neadoptarea Codului administrativ, cu amendamentele UDMR, care  țintesc diminuarea funcțiilor limbii române în administrația de stat și diminuarea atribuțiilor prefectului, având drept ultim scop autonomia teritorială pe criterii etnice și purificarea de români a zonei;
•implicarea europarlamentarilor români, precum și a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Congresului Puterilor Locale și Regionale, în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
•anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum și adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăți agricole, forestiere și imobiliare din România. În acest sens, susținem Memoriul istoricului dr. Vasile Lechințan privind anularea retrocedărilor ilegale către Episcopia Romano-catolică de Alba Iulia;
•încetarea finanțării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acțiunilor de orice natură care contravin intereselor naționale ale poporului român, Constituției și legilor țării, culturii și tradițiilor istorice, precum și bunei conviețuiri interetnice;
•adoptarea unor reacții ferme de respingere și dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanților Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria;
•denunțarea și contracararea încercărilor de denaturare a identității românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunități  religioase în scopuri geopolitice și transformarea ei artificială într-o așa-zisă „minoritate națională”;
•finanțarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor și monumentelor eroilor români din localitățile județelor Covasna și Harghita;
•alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voinești-Covasna, din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni;
•alocarea fondurilor necesare pentru continuarea cercetărilor arheologice la Cetatea Zânelor, cetate dacică din Covasna, și  introducerea ei în circuitul turistic;
•introducerea în regim de urgență a restaurării bisericii ortodoxe din Brețcu, județul Covasna, valoros monument istoric aflat într-un avansat stadiu de degradare;
•asigurarea finanțării pentru construcția unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului;
•susținerea Grupului de Acțiune și Solidaritate Civică  Națională  pentru Românii din Harghita și Covasna constituit cu ocazia ediției din acest an a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.
Izvoru Mureșului, județul Harghita, România
 7 iulie 2018
 Semnează:
Alianța pentru Centenar
Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud – Estul Europei
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Asociația Civică pentru Demnitate în Europa
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș
Asociația Romano – Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș”
Asociațiunea ASTRA, despărțământul „Mihail Kogălniceanu” din Iași
Asociațiunea ASTRA, despărțământul „Eugen Hulea” din Alba Iulia
Asociația „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova
Platforma Civică „Acțiunea 2012”
Asociația „Din trecutul nostru”
Blocul Unității Naționale din Republica Moldova
Asociația Unirea – ODIP
Mișcarea civică „Tinerii Moldovei”
Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”
Comunitatea Românilor din Serbia
Congresul Românilor din Serbia
Asociația pentru Cultura românilor/vlahilor din Serbia, „Ariadnae Filum”
Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria
Federația Asociațiilor de Români din Europa
Asociația Casa Mării Negre din Constanța
Asociația „Voievozii Munților” din Vâlcele, județul Covasna”
sursa: ActiveNews

URL Scurt: https://www.buciumul.ro/?p=35545

Postat de pe 9 iul. 2018. Catalogat ca Cultură, Social, Ultimele ştiri. Puteţi urmări răspunsurile la acest articol via RSS 2.0. Puteţi lăsa un răspuns sau un trackback la acest articol.

Lasă un răspuns

Ultimele articole

Legături utile

    Caută în arhivă

    Caută după dată
    Caută după categorie
    Caută cu Google

    Acţiuni

    | © Copyright 2012 Buciumul | css.php