Căsătoria este fundația ordinii sociale (de Don Feder)

Trebuie să apărăm căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Mai larg, avem nevoie de o renaștere a căsătoriei dacă civilizația noastră vrea să supraviețuiască.

Să începem cu o sursă neobișnuită. Actrița Raquel Welch a fost unul din simbolurile noii libertăți sexuale a anilor 70. Star-ul din filmul „Un milion î.H.” a fost votată ca cea mai dorită femeie a epocii de către cititorii Playboy.

Dar, într-un comentariu publicat în 2010 pe CNN.com, Welch a deplâns libertatea sexuală și iresponsabilitatea care a însoțit cu ceea ce este cunoscut îndeobște ca „pilula”.

Cu referire la mariaj, Welch s-a confesat:

„Mi-e rușine să admit că am fost căsătorită de 4 ori, cu toate astea cred încă în faptul că mariajul este piatra unghiulară a civilizației, o instituție esențială care stabilizează societatea, oferă sanctuar copiilor și ne salvează de anarhie.”

Ea a rezumat într-un mod elocvent cauza căsătoriei, în doar 26 de cuvinte.

Și totuși, căsătoria este în declin peste tot. În SUA, 72% dintre adulți erau căsătoriți în 1960. În 2008, cifra scăzuse ca 51%. Cu alte cuvinte, fie prin divorț, moartea soțului sau eșecul de a te căsători, cam jumătate din adulții americani sunt celibatari. Printre cei care se află la vârsta optimă a procreării (18-35 de ani), 65% erau căsătoriți în 1960, comparativ cu doar 26% astăzi.

Oamenii se căsătoresc mai târziu, dacă o mai fac. Mai puține căsătorii și mai târziu egal mai puțini copii. Fuga de căsătorie este cauza primară a dramaticei scăderi a fertilității. Fiecare națiune dezvoltată are azi o fertilitate sub rata de înlocuire – în multe cazuri, mult sub aceasta.

Declinul mariajului, declinul societății

Declinul mariajului a dus la o pierdere a coeziunii sociale. Căsătoria și copiii forțează bărbații să se maturizeze. Îi face responsabili și le dă un simț al scopului. Femeilor, căsnicia le dă siguranța să devină mame.

Căsătoria ține în frâu instinctele masculine distructive. Cea mai potentă forță a haosului social este bărbatul neatașat unei familii, aflat la vârsta de 20-30 de ani. Ca o regulă, bărbații căsătoriți nu se înscriu în bande, nu fac trafic de droguri și comit acte de violență sporadic. Muncesc mai mult, sunt mai probabili a economisi și a contribui la comunitate. Căsătoria ne umanizează.

Știm aceste lucruri aproape instinctiv. Să zicem că mergeți pe o stradă întunecată, noaptea, iar un grup de tineri se apropie de voi. Ați fi ușurați să știți că toți sunt căsătoriți? E ceea ce se numește „o întrebare retorică”…

Oamenii căsătoriți sunt mai sănătoși, mai fericiți, trăiesc mai mult și au mai mult succes profesional decât cei necăsătoriți. Copiii care locuiesc cu ambii părinți biologici, căsătoriți învață mai bine, sunt mai puțin predispuși la comportament distructiv – droguri, alcool, infracțiuni, sinucidere și inițierea activității sexuale la vârste timpurii.

Cu toții suntem datori să promovăm căsătoria și familia. Deci, de ce sunt acestea pe lista „speciilor pe cale de dispariție”? Motivele includ divorțul la cerere, coabitarea, slăbirea religiei, cultura egoismului și aceea a promovării relațiilor sexuale în afara căsătoriei.

Căsătoria este la fel de veche ca și umanitatea însăși. Înainte de națiuni, de guverne sau chiar de societatea civilă, a fost familia, consistând dintr-un bărbat și o femeie și copiii lor. Geneza este cea mai bogată istorie a unei singure familii Avraam, soția și descendenții acestora.

De ce bărbat și femeie?

În cuvintele poetice ale Bibliei: „după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat. (…) „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.” Căsătoria este o parte esențială a planului lui Dumnezeu pentru umanitate.

De ce un bărbat și o femeie? Pentru că bărbatul și femeia se completează reciproc. Este o scenă minunată în „Jerry McGuire”, unde Tom Cruise îi spune soției lui „You complete me.” („Mă faci să fiu complet.”)

Copiii au nevoie de modelele masculin și feminin deopotrivă, ceva ce este inerent absent din aranjamentele între persoane de același sex. Nu există nici un substitut pentru un bărbat și o femeie – un tată și o mamă – în casă.

În loc să promoveze mariajul natural, instituție de care depinde viitorul societății, unicul tip de mariaj de care par interesați muli politicieni este cel din care societatea nu beneficiază deloc.

Începând din Olanda în 2001, 20 de țări, aproape toate națiunile dezvoltate din Vest, au legiferat așa-zisa căsătorie între persoane de același sex. Semnificativ, Olanda a legalizat de asemenea drogurile și prostituția, în același timp.

Până acum, nicio națiune asiatică, niciuna din Africa cu excepția Africii de Sud, și doar câteva din America Latină au deconstruit mariajul. În SUA, asta s-a făcut de către judecători nealeși care au distorsionat Constituția pentru a atinge un rezultat favorizat de elite.

Să luăm în considerare două din cele mai populare argumente ale proponenților căsătoriei între persoane de același sex:

1. „Ne iubim unul pe altul”. Interesant, dar nerelevant. Un bărbat de 30 de ani poate iubi o fată de 14; rudele de sânge se iubesc una pe alta; un bărbat poate iubi două sau mai multe femei. Bazat pe criteriul „dragostea învinge totul”, n-ar trebui să li se permită și lor căsătoria? Odată ce ai început să schimbi o definiție veche de ere a căsătoriei, unde te oprești? De ce să nu deschizi posibilitate pentru orice indivizi sau combinații de indivizi care pretind că sunt îndrăgostiți? În Medellin, Columbia, Victor Prada, John Rodriguez și Manuel Bermudez s-au căsătorit, legal, recent. Fiecare și-a declarat dragostea pentru ceilalți doi.

2. „Limitarea căsătoriei la heterosexuali este discriminatorie – Dacă crezi în egalitate, trebuie să susții căsătoria între doi bărbați sau două femei.” Răspunsul: Toată lumea trebuie să fie egală în drepturile fundamentale (libertatea de expresie, religie, asociere ș.a.m.d.). În rest, viața este guvernată de inegalități. Am oare eu dreptul să fiu fundașul echipei New England Patriots, cu toate că îmi lipsesc forța, abilitatea și coordonarea necesare? Căsătoria este mai mult decât un contract între doi indivizi. De aceea este și reglementat de stat. Este funcțiunea socială care transcede dorințele individuale.

Să vedem și câteva contra-argumente:

1. Homosexualii nu pot împlini scopul de bază al căsătoriei: procrearea și creșterea copiilor. Există cupluri de heterosexuali care nu vor și nu pot avea copii. Dar cuplurile unisex, prin natura lor, sunt incapabile să aibă copii. Cuplurile care fac treaba vitală a societății – mamele și tații, care cresc cu dragoste viitoarea generație – merită statutul rezervat lor din vremuri imemoriale.

2. Copiii au nevoie de un tată și de o mamă. O femeie care a fost crescută de la naștere de două lesbiene a spus că, și la vârsta adultă, „Încă simt un spațiu gol în viața mea, lipsa unui tată, și nu contează câtă dragoste am avut din partea ‘mamelor’… este un echilibru care vine din a avea o mamă și un tată care pot crea cea mai durabilă și mai stabilă familie. Nu aș lipsi niciun copil de binecuvântarea tatălui.”

3. Cu căsătoria între persoane de același sex în SUA, agențiile de adopții sunt forțate să plaseze copii în cuplurile de homosexuali. În Massachusetts, primul stat care a legalizat căsătoria unisex, agențiile catolice de adopții s-au închis exact din acest motiv.

4. Nu se poate face nicio comparație între această uniune și căsătoria naturală.Cele mai multe legături homosexuale sunt de durată scurtă. Chiar și cele denumite „relații închegate” sunt rareori monogame. Conform cu National Center for Health Research, în 2001, chiar și în epoca divorțului liberalizat, 66% din primele căsătorii din SUA au durat mai mult de 10 ani; 50% mai mult de 20 de ani. Un alt studiu descrie relația homosexuală medie ca „tranzacțională” – durând mai puțin de 6 luni.

5. Într-un studiu referitor la bărbații homosexuali apărut în Journal of Sex Research, numărul mediu de parteneri pe care un homosexual îi are într-o viață este de 755, cu unele declarând mai mult de 1000. Cum poate termenul „căsătorie” să îți fie aplicat, când ai la dormitor o ușă rotativă?

6. Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex duce inevitabil la îndoctrinarea în școlile publice a copiilor și la persecuție religioasă. În Statele Unite, prestatori de servicii au fost amendați cu sume uriașe (și în unele cazuri să urmeze diverse feluri de terapii) pentru că au refuzat să participe la ceremonii de același sex. În ultimă instanță, radicalii sexuali vor forța bisericile să oficieze aceste ceremonii sau să-și piardă statutul de scutire de taxe.

7. De Ziua Tatălui, Departamentul de Educație al Statelor Unite a ținut o conferință despre paternitate care a inclus lideri din partea a două organizații majore, foarte respectate, Family Research Council și Focus on the Family. „Scandalos”, au afirmat grupările LGBT. Din cauză că FRC și Focus se opun căsătoriei între persoane de același sex, ele „urăsc”. Astfel, mișcarea homosexuală lucrează fără odihnă la stigmatizarea și marginalizarea creștinilor conservatori.

8. În provincia canadiană Alberta, administrația locală a ordonat unei școli creștine să înceteze predarea sau studiul „oricărui text din Scriptură care ar putea ofensa pe orice individ.” Probabil, aceasta include și textele care condamnă homosexualitatea, adulterul, idolatria și vrăjitoria.

9. Revoluția sexuală este un monstru nesătul. Nimic nu-i ajunge vreodată. Mai întâi au fost legile anti-discriminare, apoi legislația privind incitarea la ură, apoi deconstrucția căsătoriei. Acum este rândul „transgenderism-ului” – care nu are absolut nici un temei științific. Acesta cere ca bărbații care se simt femei să fie tratați ca femei – inclusiv prin folosirea toaletelor și vestiarelor femeilor – indiferent de considerațiile de siguranță și pudoare. Cine știe ce mai poate urma.

10. Căsătoria unisex nu trebuie văzută ca ceva izolat, ci parte a unui continuum.În SUA, am parcurs drumul de la divorțul la cerere, la avort la cerere și îndoctrinare pe post de educație sexuală, la școli publice care distribuie prezervative minorilor fără știința sau acordul părinților. Pe lângă credincioșii în Biblie, Stânga a luat la țintă familiile ca principalul obstacol în atingerea agendei sale utopice. Înțelege că orice slăbește familie o întărește pe ea.

11. Acum aproape 100 de ani, Georg Lukacs, intelectual maghiar considerat unul din părinții marxismului cultural, aprecia că cultura tradițională trebuie distrusă pentru ca „paradisul muncitorilor” să se poată concretiza: „Am văzut distrugerea revoluționară a societății ca unica soluție la contradicțiile culturale ale epocii… O asemenea răsturnare la scară mondială a valorilor nu poate avea loc fără anihilarea vechilor valori și crearea unora noi de către revoluționari.” Prin „vechile valori”, Lukacs s-a referit la credință și la familie.

Să ne întoarcem la rădăcini – la Biblie

Fără căsătorie, vom accede într-o minunată lume nouă a individualismului atomizant – una în care indivizii trăiesc prin și pentru ei înșiși, iar angajamentele sociale sunt tranzitorii și utilitariste. Procrearea va fi tot mai rară.

Trebuie să ne întoarcem la rădăcini – în special la Biblie.

Declarația Universală a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite denumește familia bazată pe căsătorie „elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului.”

Să spunem că familia este „elementul fundamental al societății” înseamnă să spunem că este fundația acesteia. Demolați fundația și întreaga structură se va prăbuși. Supraviețuitorii vor fi îngropați în ruine.

Discurs rostit la conferința regională a Congresului Mondial al Familiilor, Antigua, 29-30 iunie 2017.

 

sursa: GrasstopsUSA

traducerea: Cultura Vieții